Casa Monteoru – povestea unei bijuterii

Casa Monteoru este una dintre casele care încă marchează imaginea Bucureștiului. Imobilul a fost înălțat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Alecu Niculescu și a trecut prin restaurări cu ajutorul marilor arhitecți Ion Mincu și Nicolae Cuțarida. Acum este una dintre cele mai valoroase clădiri din patrimoniul Capitalei.

Casa a adunat legende de-a lungul timpului, a trecut de la propietate privată, la asociație comunistă, ajungând sediu al Uniunii Scriitorilor din România, ca apoi să fie retrocedată moștenitorilor.

Astăzi se ascunde în spatele unei grădini cu copaci maiestuoși o casă parcă obosită, dar încă purtându-și cu mândrie poveștile și detaliile în stil eclectic. 

1

În grădina ce păzește Casa Monteoru, Grigore Monteoru a amplasat trei statui aduse din Grecia, cu siluete feminine, în 1898 adăugându-se încă două, realizate de sculptorii Ion Georgescu și Ion Valbudea – acestea reprezentau agricultura si industria românească, însă în 1917 au dispărut. 

2

Decorațiunile din piatră și marmură, de pe fațadă, sunt impresionante, resușesc să redea eleganța și stilul de altădată casei de pe Calea Victoriei.

3 4

Stilul neoclasic își spune cuvântul atunci când privești în sus spre balconul unde se înalță coloane dorice, dedesubtul căruia, acum un secol, poposeau caleștile musafirilor. 

5 6

Timpul și-a pus amprenta pe fațadă, însă grilajele mai apără o poveste cu o ambianță aristocrată, ce intrase în atenția tuturor bucureștenilor. 

7

Și dacă ocolești casa, încă cu gura căscată, neștiind unde să te uiți mai întâi ca să nu pierzi vreun detaliu, te trezești în locul unde acum este Terasa Monteoru, o oază de liniște, foarte casual amenajată, dar care e destinația perfectă pentru o seară de vară sau o zi blândă de toamnă.

8 9 10

Aici, am găsit o anexă a casei, cu geamuri ce albastre, de parcă priveai un colaj.

11 12

Ușile impunătoare din lemn masiv și pline până la refuz de detalii ascund inedita contribuție a arhitecților, care au vrut să marcheze La Belle Epoque sculptând anul 1889. De interiorul Casei Monteoru s-a ocupat arhitectul Nicolae Cuțarida. 

13

Odată ce pășești înăuntru o să ai impresia ca ai intrat într-o bijuterie fastuasă, unde pereții sunt îmbrăcați în marmură multicoloră, pe ei sprijinindu-se grandioase oglinzi din cristaluri fine, aduse de la Viena. Corpurile de iluminat, executate pe comandă și venite de la Paris, încă mai au o lumină caldă și elegantă. Holul central ce se înalță pe 3 nivele este dominat de un candelabru împodobit în stilul barocului francez. 

14

Prin stilul eclectic francez, Nicolae Cuțarida a reușit să rezolve propiul joc al imaginației și autenticul simț al compoziției. Atenția îți este atrasă de ornamentele atât de variate și abundente, de pereții tapisați cu mătase franțuzească, iar paleta de culori completează perfect compoziția unui interior cu poveste aristocrată. Sobele din faianță de Meissen, candelabrele, mobilierul și alte obiecte decorative accentuează parfumul locului. 

15

Scara ce duce la etaj este amplificată de oglinda în care se reflectă, sufrageria cu lambiruri din esențe de lemn rare, detaliate este deschisă spre grădina din față. Plafoanele sunt pictate în stuc, iar mobilierul este adus de la Viena si Paris.

16

A trecut prin 120 de ani: porțile din fier forjat, piatra negricioasă de pe fațadă și statuile pot confirma asta. Însă Casa Monteoru încă mai așteaptă ca o caleașcă să tragă în fața ei, sub balconul cu colonade. 

17

Fotografii: Andra Raicu

5 Comments

  1. Raluca

    Casa este intr-adevar foarte frumoasa, dar articolul nu o pune deloc in valoare! Informatii contradictorii, formulari eronate, fotografii facute parca in graba… Ce se intampla, designist.ro?

  2. Bună, Raluca,

    La ce informații contradictorii te referi?
    Fotografiile trebuia făcute pe grabă, pentru că nu găsești Casa Monteoru deschisă în fiecare zi. Din acest motiv am și denumit această rubrică Instagram Urban. Fotografiile sunt realizate în plimbările urbane. Aici lucrurile stau cu totul diferit de interioarele și alte subiecte pe care le prezentăm în urma unei ședințe foto profesioniste.

    Mulțumim!

  3. Sincer, mi se pare ca terasa casual nu are mare legatura cu istoria si arhitectura casei. E pacat ca nu se face mai mult pentru conservarea acestor bijuterii. Din pacate, legea retrocedarilor a adus si numeroase dezavantaje, dar asta e o alta discutie.

  4. Raluca

    Ma refeream la anii de la paragraful cu statuile, dar observ ca au fost corectati. Coloanele cred ca sunt corintice, nu dorice, daca nu ma insel. Mai erau cateva greseli de limba romana… Am inteles acum ideea rubricii, multumesc pentru lamurire! 🙂

  5. Raluca 2

    Frumos articol,dar sunt și greșeli capitale.De exemplu,Nicolae Cutzarida a fost arhitect constructor,s-a ocupat numai de reconstruirea și finalizarea clădirii,fără nici un fel de contribuție artistică.Rolul acesta i-a revenit în întregime marelui ION MINCU,arhitect diplomat,scolit la Paris, palatul Monteoru fiind prima și totodată geniala lui operă de design interior.MINCU a conceput felinarele de la intrare,la fel cu cele de la Casa Vernescu,fotografiate și de dvs.a conceput fațada și interioarele ,a desenat aplicele din salonul de onoare,mobilierul comandat după ideile lui la Paris.E adevărat ca în perioada comunistă,când se pregătea un nou rapt,numele lui Ion MINCU a fost ras cu cinism din istoria Palatului.Ocupantul,Uniunea Scriitorilor,a contribuit din plin la această mistificare.De aici,confuziile și multele neadevaruri legate de istoria monumentului.Abia după retrocedare și revenirea adevăraților proprietari,familia Monteoru,s-a putut face DREPTATE și în cazul MARELUI ARHITECT,redandu-I-se lui
    ION MINCU adevăratul și binemeritatul rol în istoria Palatului Monteoru.

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our Instagram FeedVisit Our Instagram Feed