Mai puțin design, mai multă micro-arhitectură: în București, două apartamente au renunțat la delimitări și au devenit unul singur.

Inițial, am vrut să rezumăm proiectul celor două apartamente adiacente de la intersecția dintre Calea Moșilor și strada Zece Mese spunându-ți că încăperile curg una în alta și înapoi, ordonate de un traseu al funcțiunilor și de o fațadă curbă. Dar i-am fi minimalizat efectul: așa-i, apartamentele au renunțat la delimitările clasice, dar asta nu a fost tot. Mai clar ar fi să spunem că le-au extins sensurile prin elemente și piese noi de mobilier integrat, care au roluri multiple și care își creează propria micro-arhitectură. Un joc al conexiunilor și al geometriei, care redefinește spațiul, semnat de arh. Ștefan Păvăluță (Vinklu) și înscris la Anuala de Arhitectură București 2018, în categoria “Amenajări de interior”.

“Important, înainte de orice idee de materialitate sau punere în operă, a fost gândirea unui traseu sau, mai degrabă, propunerea unui tip de locuire într-o schemă funcțională: beneficiari, copii, invitați. Spațiul principal (living și dining) e stabilit ca un nucleu care unește două părți, care, în trecut, au avut destinații similare. Dincolo de teoretizarea spațiilor, intenția se mută la nivel tectonic, și anume la tratarea limitelor dintre spații/zone – eliminarea “ușii” ca element de conexiune și propunerea unei limite integrate, mai degrabă decât definite”, ne-a povestit Ștefan premisele proiectului.  

Totul a început de la un brief simplu și niște coordonate fixe: două apartamente comuniste a câte două camere fiecare, 110 mp, un buget deja stabilit și nevoia unei camere pentru copilul familiei de proprietari. Cele 7-8 luni care au trecut de la proiect la predare au fost punctate cu întâlniri constante, reglaje și adaptări de finețe între personajele principale: proprietarii, furnizorul, constructorul și arhitectul. Un proces dinamic în care proprietarii au fost extrem de activi și implicați.

Un perete vitrat desparte funcțional bucătăria de living și dining, dar păstrează vizual unitatea spațiului. 

“Cu mai puțin design și cu o micro-arhitectură stratificată, care se concentrează pe interacțiune – traseu, limită, profunzime”, ne-a răspuns Ștefan când l-am întrebat cum și-ar descrie proiectul. Bornele traseului prin care te conduce apartamentul sunt cele patru zone distincte, dar interconectate prin riflaje de lemn, mobilier și suprafețe transformabile:

  1. Intrarea (zona “rapidă”, cu holul de acces și bucătăria);
  2. Zona invitaților (dormitor, baie, dressing);
  3. Nucleul central (living, dining și accesul către balcon);
  4. Zona de noapte (holul ce devine dressing, camera copilului, baia și dormitorul matrimonial).

“Conexiunile dintre living și spațiile de noapte/zi se fac printr-o piesă funcțională cu diferite roluri: de acces, de depozitare și de transparență. De asemenea, poți să simți această zonificare intrând puternic în spațiile de zi și de noapte. În spațiul de noapte, un singur spațiu – dressingul – face legătura cu camera copilului și cu dormitorul matrimonial. În spațiul de zi, mobilierul de bucătărie face legătura cu dormitorul invitaților: o suprafață lisă se transformă într-un colț funcțional, care, pe de o parte, servește o depozitare, dar pe alta, se pliază la 90° și devine spațiu de trecere”, a explicat Ștefan.

Dincolo de soluțiile care inventează legăturile dintre spații, cel mai spectaculos element al apartamentului rămâne, însă, peretele arcuit din living, o curbură care amplifică vizual spațiul. Cu un pic de ajutor.

“Elementul extra, pe care l-am dorit încă de la începutul proiectului, a fost perdeaua din living. Este un element care extinde curbura încăperii și în același timp creează un filtru între livingul de dimensiuni generoase si fațada cu goluri pătrate”, a completat Ștefan.

Designul interior se limitează la texturi și materiale, la o curățenie a formelor și o coerență a unghiurilor, iar cromatica și accesorizarea sunt date la minimum. Și asta pentru că arhitectul a ținut să mizeze mai ales pe piese de mobilier proiectate și executate special pentru acest spațiu (cum sunt mesele din living și comoda TV), nu pe cele cumpărate – “O dată pentru a disimula scara obiectelor / reperelor și apoi pentru a păstra unitatea intenției până la capăt”, așa cum ne-a explicat.

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), care premiază și promovează fie proiecte arhitecturale din București, fie proiecte realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în capitală și în diaspora. Intenția organizatorilor pentru ediția anului 2018 a fost de a identifica coeficientul de plusvaloare pe care arhitectul și arhitectura le aduc vieții urbane contemporane, iar tema a fost “de utilitate publică”. Citește aici interviul cu noul președinte OAR-B, dr. arh. Emil Ivănescu.

Poți vedea și alte proiecte înscrise în categoria “Amenajări de interior” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2018 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Fotografii: Radu Malașincu

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our Instagram FeedVisit Our Instagram Feed