Vacanță de vară ca pe vremea boierilor Ghica, la Conacul Polizu

“Wow, nu credeam că există așa ceva în România!”, aceasta este replica cel mai des întâlnită între oaspeții Conacului Polizu, care și-a deschis larg porțile pentru turiștii iubitori de vremuri de altădată, natură, liniște și experiențe culinare unice, ca să punem pe listă doar câteva dintre bucuriile pe care ni le oferă. Am fost și noi în vizită la conac, ne-am încărcat bateriile, iar acum a venit vremea să-ți spunem povestea de-a fir a păr.

Conacul din Maxut, județul Iași, așa cum arată el acum, ca cea mai de preț bijuterie a domeniului de verdeață de 55 de hectare pe care se află, a mai trăit vremuri cu lume fermecătoare, cu ceaiuri, baluri elegante și muzică de pian, cu gazeta citită în liniște pe terasă de familii boierești, între anii 1888, când a fost finalizată construcția lui, și 1946, când regimul comunist a hotărât să și-l însușească și să depoziteze aici, unde vreme de 43 de ani a funcționat C.A.P.-ul din Hârlău, animale, cartofi și alte recolte.

Intrarea în conac. Copacul cu o încrengătură grafică este un salcâm găsit în pădurea de lângă conac și replantat. Face deliciul vizitatorilor încă de la sosire. 

Recondiționarea și renovarea exterioară a conacului a fost făcută după niște fotografii din colecția personală a moștenitoarei. Pe parcursul renovării au fost descoperite arcade și coloane care fuseseră tencuite de către comuniști. Dacă în 2005 totul era în paragină, iar ușile se deschideau cu piciorul, acum conacul arată de parcă nu ar fi trecut niciodată prin viața batjocorioare oferită de comuniști. 

58 de ani însă a fost reședința de vară din Moldova a familiei Ghica-Deleni, iar dacă punem la socoteală și anii care au trecut de la renovarea domeniului, după retrocedare, finalizată în 2010 de către moștenitoarea de drept, se fac în total 60 de ani de frumusețe reanexată României. O poveste cu final fericit, care ne arată că până la urmă binele învinge.

Conacul la 1916. După această imagine, care face parte din colecția personală a moștenitoarei, a fost restaurată terasa.

Conacul Polizu a fost construit între anii 1887 și 1888 de către ultimul domn al Moldovei, Constantin T. Ghica-Deleni. Aici își petreceau vacanțele de vară membrii familiei și prietenii lor, în grădina cu buxus și lan de păpădii, cu arbori seculari, cu livezi de vișini, cireși și meri, pe vremea când domeniul lor avea anexate 1.459 de hectare de pădure.

Fotografie de la 1916, din colecția moștenitoarei. Nicolae Polizu-Micșunești, Zoe Polizu-Micșunești și alți membri ai familei în holul conacului.

Fotografie de la 1931, din colecția personală a proprietarei conacului

Conacul i-a fost oferit drept dotă de cununie Adinei Ghica-Deleni, una dintre fiicele lui Constantin Ghica-Deleni și bunica moștenitoarei de drept, o figură importantă în viața satului la acea vreme, căsătorită cu locotenentul aviator Nicolae Polizu-Micșunești, de unde și numele de astăzi al conacului.

O dată cu venirea comuniștilor la putere, clădirea a fost confiscată și transformată inițial în cazarmă rusească, devenind ulterior C.A.P., fermă pomicolă și I.A.S.

Fotografie din colecția personală a proprietarei conacului

Singura moștenitoare de drept a familiei boierești a reușit, în 2005, după hățișuri birocratice, să recupereze conacul. Primul gând a fost să-l refacă, să-i readucă frumusețea de altădată a vremurilor copilăriei pe care a petrecut-o aici, și să transforme atât conacul, cât și întregul domeniu care îl înconjoară într-una dintre cele mai frumoase zone turistice din România. Noi zicem că a reușit pe deplin, iar din luna mai 2012, de când a fost lansată oficial pagina web a conacului, turiștii își pot face rezervările prin intermediul site-ului.

Birch Room: 65 mp. Decorul este luminos, aerisit, mobilierul este nou și alb imaculat, ca să amintească de nuanța esenței de mesteacăn.  

Birch Room

“Ne-am dorit să facem o reconstituire a atmosferei de secol XVIII – XIX, așa cum trăia familia boierească la vremea aceea. Conacul, spre deosebire de castel (manor vs mansion), era amplasat în mijlocul unui domeniu agricol, pe care boierul trebuia să îl administreze, fiind implicat activ în viața satului. Tocmai pe acest lucru am vrut să punem accentul în conceptul turistic pe care l-am creat: să readucem în prim-plan acea atmosferă de boierime implicată intens în muncile câmpului, ale livezii, ale grădinii, și care, după o zi de muncă, se schimba în haine de seară și lua cina cu bucate alese, tradiționale, alături de copii și guvernantele lor. Însă nu am vrut să lăsăm deoparte nici măcar un aspect al confortului contemporan, pe care conacul îl oferă tuturor oaspeților săi”, ne povestește coordonatorul echipei care se ocupă de administrarea și promovarea conacului.

Holul este luminos și primitor.

Ce ne-a plăcut nouă cel mai mult? Greu de spus. Liniștea pe care domeniul o oferă, grădina care te unge pe suflet. E răcoare, spațiul verde prin care te poți plimba este imens, ca o grădină botanică. Am închiriat biciclete (sunt amenajate piste de biciclete), ne-am relaxat în salina din crama conacului, am învățat să gătim mâncăruri tradiționale, cu produse bio, cultivate pe domeniu (pentru că la Conac Polizu poți face și cursuri de gastronomie), după ce le-am cules chiar noi, și am făcut o excursie la situl arheologic de la Cucuteni. Dar o să-ți povestim noi mai multe despre ce înseamnă Slow Food și Slow Travel la Conac Polizu în curând.

Luminatorul din hol a fost restaurat după modelul celui original.

Există câteva obiecte vechi în conac, majoritatea din secolele XVIII- XIX, însă nici o piesă de mobilier nu face parte din fostele bunuri ale familiei Ghica-Deleni. În momentul preluării conacului nu a mai fost găsit nici un obiect de mobilier original, o mare parte din piese fiind furate sau folosite ca lemn pentru foc. Mobilierul și accesoriile vechi, care vin în completarea istoriei locului, au fost cumpărate din târguri și anticariate de prin țară sau aduse din Italia, Franța, Malaezia etc.

Fir Room: 55 mp. Patul și dulapurile sunt realizate din lemn de cireș în atelierele de tâmplarie ale conacului, scaunele și oglinda sunt elemente vechi.

Rosewood Room: 64 mp. Este camera cuplului Polizu – Micșunești atunci când veneau în vacanțele de vară la Maxut. Este o cameră decorată cu elemente de mobilier vechi, recondiționate.

Rosewood Room și Oak Room pot crea o zonă separată în conac, ca un apartament, care va fi format din două camere, zonă de luat masa și terasă individuală. 

Larch Room: 64 mp. Paturile și mobilierul datează de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX. Este o cameră foarte răcoroasă.

Pine Room: 55 mp. Este o cameră foarte luminoasă. Oglinda și budoir-ul sunt de secol XVIII. 

Oak Room: 64 mp. Mobilierul este lucrat în atelierele de tâmplărie ale conacului, este dotată cu sistem Home Cinema.

Oak Room

Majoritatea finisajelor au fost aduse din Grecia și Italia sau căutate cu multă răbdare în România, pentru că au dorit să folosească materiale de foarte bună calitate nu doar pentru confortul turiștilor, ci și pentru a imprima atmosfera aceea boierească de altădată. S-a umblat destul de mult și la compartimentarea interioară, în fiecare cameră fiind adăugată câte o baie. În proiectul inițial, din secolul XIX, clădirea avea doar două băi, așezate la capetele opuse ale conacului.

Oglindă de secol XVIII

Locul pentru luat micu dejun

Una dintre cele mai importante lucrări de restaurare, care a necesitat foarte multă răbdare și migală, a fost cea a tâmplăriei ferestrelor, multe dintre acestea fiind acoperite de tencuială. În momentul în care a fost dată jos tencuiala, au ieșit la iveală obloanele din lemn, care au fost recondiționate și sunt funcționale și astăzi.

Mozaic vechi, conservat

Vedere de pe terasă

Grădina este spectaculoasă. Și nu vorbim despre o simplă grădină, ci de un întreg domeniu cu livezi de pomi fructiferi, cu fântână arteziană, chioșcuri, pădure și parc cu arbori seculari: stejari, pini, castani, brazi, mesteceni, larice, salcâmi, nuci, tei etc. Poți închiria o bicicletă ca să te plimbi sau pur și simplu o poți lua la pas, iar peste zi poți să te oprești la umbra unui copac pentru somnul de după-masă. Noi așa am făcut, iar seara, după masa tradițională, ne așezam în grădină, printre păpădii, și citeam gazeta. :).

Vedere din lateral

Una din laturile conacului

Peisajul exterior nu a putut fi reconstituit fidel, pentru că imagini vechi cu grădina nu mai există. A fost găsită într-o paragină totală, însă majoritatea arborilor și a plantelor au fost salvate. Câțiva stejari seculari, aproape distruși de paraziți, au fost tratați, livezile au fost puse pe picioare și acum dau recolte bogate, însă mestecenii, afectați și ei de paraziți, e posibil să nu mai poată fi recuperați.

Fântâna arteziană oferă răcoare.

Una din panoramele de vis de la conac

Crama arată acum impecabil, însă a trecut printr-un proces anevoios de restaurare, mai ales că are o suprafață foarte mare. Au fost necesari în jur de doi ani pentru uscarea în întregime a cramei, după curățare și renovare.

Salina amenajată în crama conacului a fost placată cu sare adusă de la Târgu Ocna.

La conacul din Maxut, am avut senzația că am făcut o superdescoperire, deși nu eram primii turiști cazați aici, și un profund sentiment de acasă, deși nu suntem din Moldova. Am simțit că respirăm un aer mai curat, că din fiecare colț al domeniului ai o altă panoramă, parcă și mai frumoasă, și că fiecare detaliu te surprinde plăcut.

În plus, am primit 20% reducere pentru că ne-am cazat mai mult de 3 nopți la conac. Vara se anunță lungă. O să mai poposim la Conac Polizu. Ne vedem acolo! 🙂

Petrecere seara, la conac

Despre surprizele culinare şi traseele care te aşteaptă la Conac Polizu poţi afla de aici, iar cât de frumos poate arăta nunta ta la conac vei vedea aici.

Conacul Polizu se află în Maxut, județul Iași. Dacă dorești să faci o rezervare, alege-ți mai întâi tipul camerei de pe www.conacpolizu.ro și apoi trimite rezervarea la adresa: contact@conacpolizu.ro. În preț sunt incluse micul dejun și mini barul. Mai multe detalii găsești pe pagina de web a conacului. 

Fotografii: Conac Polizu

48 Comments

  1. Ana

    Wow, este superb!

  2. Vali

    Asa vacanta nu as rata

  3. Superb! Felicitari!
    La cat mai multe conace din astea! 🙂

  4. Andra

    Am trecut de atatea ori prin si pe langa Iasi, nu as fi crezut ca exista!

  5. Data viitoare trebuie sa-i faci o vizita 🙂

  6. nicuta adam

    O oaza de liniste….super…fara cuvinte ,merita vacanta

  7. […] Vacanță de vară ca pe vremea boierilor Ghica, la Conacul Polizu […]

  8. stolojan-filipescu nicolae

    Frumos, bravo si felicitàri lui Ina !

  9. Vlad Mihaela

    Am crescut in zona, am fost medic de circa la Deleni si am trecut de nenumarate ori pragul sediului IAS-ului si, mai ales, a cantinei pentru muncitori si pentru studentii din practica agricola; n-am crezut niciodata ca s-ar mai putea reveni si salva minunea de conac Polizu ce se naruia vazind cu ochii sub cizmele neavenitilor. Dumnezeu sa-i binecuvinteze pe cei ce au reusit imposibilul!

  10. Va multumim pentru cuvintele frumoase! Si va asteptam cu drag sa ne vizitati!

  11. Arh. Macri. Mihail

    Frumoasa realizare, si frumos prezentata.
    Ma revolta, ca de fiecare data, ca numele arhitectului, decoratorului, peisagistului care au muncit la proiect sunt trecute cu dezinvoltura sub tacere. Dar probabil ca mentalitati din astea nu se schimba usor.
    Banii au facut singuri totul, e normal sa nu ne intereseze.
    Rusine!

  12. Buna seara Dl Mihail. Va multumim pentru aprecieri, si va asteptam pe la noi.
    In restaurarea intregului conac, aranjarea parcului si a imprejurimilor nu am apelat la un anumit arhitect si nici la un decorator de interior, altfel i-am fi acordat intreg creditul necesar. De toate acestea s-a ocupat omul de afaceri Constantin Stefanuca, ce impreuna cu Dna Riscutia Irina Ioana, mostenitoarea de drept au reusit sa aduca la suprafata prin munca si inspiratie pe un plan si amintiri si nostalgie de altul, ce se vede in pozele de mai sus.

    Pentru alte informatii si detalii va asteptam cu drag se ne vizitati!

  13. In restaurarea intregului conac, aranjarea parcului si a imprejurimilor nu am apelat la un anumit arhitect si nici la un decorator de interior, altfel i-am fi acordat intreg creditul necesar. De toate acestea s-a ocupat omul de afaceri Constantin Stefanuca, ce impreuna cu Dna Riscutia Irina Ioana, mostenitoarea de drept au reusit sa aduca la suprafata prin munca si inspiratie pe un plan si amintiri si nostalgie de altul, ce se vede in pozele de mai sus.

  14. Arh. Mihail Macri

    Cu drag va voi vizita, cu prima ocazie si….cu coada intre picioare. In apararea mea, odata mea culpa facuta, as spune:
    1.Ca lucrarile de restaurare sunt facute cu o sensibilitate greu de asteptat din partea unor neprofesionisti. Tot respectul pentru harul de care au stiut sa dea dovada persoanele citate.
    2.Ca mentalitatea la care faceam aluzie, din pacate e suficient de raspandita ca explice critica mea intempestiva asupra prezentarii , pentru care va rog inca odata sa acceptati scuzele mele.

  15. Multumim, dar nu este nevoie de scuze. Noua ne pare rau ca nu am subliniat un aspect la care poate multa lume se gandeste.

    Numai bine si speram “pe curand”!

  16. ADRIANA

    Mi-ar face o deosebita placere ,macar sa va vizitez Conacul si daca se poate sa fac si fotografii
    Dar oare cati muritori din Romania isi pot permite sa se cazeze la dv.chiar cu reducerea de 20%,daca am mai avea timp la dispozitie……….din viata bineinteles,
    Cu stima Adriana Ciobanu-Brasov

  17. Selena

    Am fost cazata aici pe timpul liceului (economic nr. 1 din Iasi) cand faceam practica agricola la livada in stil intensiv de mere pentru export. Stiam ca dormitoarele luuungi cu multe paturi etajate sunt intr-un vechi conac si asta mi s-a intiparit in memorie, desi nu aveam cum sa verific asta.Vad ca era adevarat. Acum cu greu realizez ca este aceeasi locatie unde intram cu cizmele murdare de pamant ud in lunile de toamna pe parchetul atat de vechi si uzat, pe alocuri acoperit cu bucati de linoleum, ce mai ramasese din cel initial… Este uluitor ce frumusete s-a realizat din ceea ce a fost atunci, in urma cu 25 26 ani… Felicitari sincere si abia astept sa ajung din nou pe acolo… Bucurestiul nu e chiar foarte departe de Iasi…

  18. Va multumim pentru aprecierile aduse! Nu aveti idee cat ne bucuram sa intalnim oameni pentru care distantele sunt simple instrumente. Va asteptam cu mult drag!

  19. VIOREL CRETU

    Cuvintele sunt de prisos!Sincere felicitari pentru ce a-ti realizat,SUPERB!!!

  20. Tudor

    Arata frumos – cu bani se poate renova orice.. Pacat ca putini vor avea access in acest ‘hotel’ de lux, dar asta e strategia si in vest, unde multi din mostenitorii fostelor familii nobliare nu is mai permit sa locuiasca singuri in vilelel care le-au mostenit.

  21. […] http://designist.ro/2012/07/11/vacanta-de-vara-ca-pe-vremea-boierilor-ghica-la-conacul-polizu/ Share this:LinkedInTwitterFacebookTumblrEmailMai multPrintLike this:LikeBe the first to like this. […]

  22. Bogdan Fottescu

    Bravo! Sincere felicitari!
    Ma bucura nespus sa vad ca intradevar se poate si nu e doar un vis frumos!
    Va aflati in situatia fericita si extrem de rara in Romania cand mostenitorul de drept reuseste nu numai sa-si recapete proprietatea furata, dar sa si poata sa o readuca la stralucirea de odinioara si peste! Ati reusit sa aplicati cu mult succes dictonul atribiut lui Petru Rares: “Vom fi iarasi ce am fost si mai mult decat atat!”
    Pentru mine sunteti un exemplu cat se poate de viu a faptului ca “se poate” ceea ce nu face decat sa ma indarjeasca in lupta mea.
    In 02.03.1949, in baza Decretului nr. 80/02.03.1949deci chiar in ziua emiterii sale, teren(decret ce v-a afectat grav si pe Dvs.), familiei mele i s-au furat 113,5 ha teren plus 2 conace cu anexele aferente. Un conac a fost demolat de regimul comunist, pe celalalt am reusit sa-l recuperez, dar fara parc(defrisat inainte de predare) si intr-o stare precara. Inca mai am de recuperat 27 de ha precum si despagubirile banesti pt. celalalt conac. Au trecut deja aproape 12 ani de cand ma lupt.Oricum, “garda moare,dar nu se preda!”
    http://www.facebook.com/media/set/?set=a.421191514585130.85455.100000828553299&type=1&notif_t=photo_album_comment
    http://www.facebook.com/media/set/?set=a.419251508112464.84952.100000828553299&type=1
    Inca o data, va felicit si va multumesc pt. exemplu!

  23. Multumim din suflet!

    Va tinem pumnii si va uram un parcurs cat mai usor in recuperarea si restaurarea conacului si domeniilor aferente! Si mult curaj caci e nevoie.

  24. Bianca

    va felicit din suflet! Ati facut un lucru maret, extraordinar! Numai cat am vazut in poze si face sa-mi sfaraie talpile, sa vin pana acolo. Este minunat de ati realizat! Sa va dea Dumnezeu sanatate si sa reusiti sa-l pastrati asa cum este el astazi, multi ani de acum inainte.

  25. Gheorghiu Codrin

    Castelul Polizu – Maxut jud. Iasi

  26. INA STANA REBIGAN

    STIM CU TOTII CA BOIERII TRAIAU BINE PE SPINAREA CELOR SARACI SI ASUPRITI SI STORSI DE VLAGA DE EI ….DUPA CUM VEDEM SI URMASA TRAIESTE INCA PE PICIOR MARE DIN AVERILE STRANSE DE ULTIMII BOIERI DIN FAMILIA SA ….CONACUL ARATA SUPERB ..SI NICI EU NU CRED CA NU A EXISTAT ACOLO UN GRUP DE SPECIALISTI IN REFORME SI AMENAJARI …INAINTE AVEAM BOIERI EXPLOATATORI ACUM AVEM POLITICIENI SI PATRONI CORUPTI SI LA FEL DE HOTI SI EXPLOATATORI …NU ESTE NICI O SCHIMBARE CI DOAR DE DENUMIRE ….OARE DIN BANII INCASATI DIN EXPLOATAREA CONACULUI CATI VETI RESTITUI SI URMASILOR TARANILOR CARE AU SLUGARIT PE TERENURILE ACESTUI CONAC ? SI CARE DE MULTE ORI NU AVEAU NICI CE MANCA ? NU VA MUSTRA CONSTIINTA STIMATA URMASA ?

  27. Buna dimineata!

    Va multumim pentru timpul acordat in scrierea comentariului.

    Conacul este momentan o societate comerciala, iar prin exploatarea acestuia se creeaza un numar ridicat de locuri de munca.
    Problema este ca in Romania lumea nu vrea sa munceasca, toti vor trai “boieresc” pe spinarea altora.

    Constiinta managementului este curata pentru ca munca depusa zilnic este enorma. Va asteptam sa ne vizitati sa va convingeti de asta.

  28. Multumim din suflet! Multa sanatate si succes si dvs!

  29. stefana

    Mda,imi aduce aminte de povestile din La MEDELENI ale lui I.Teodoreanu: de ar putea vorbi aceste ziduri ce viata frumoasa a fost candva aici? Ce oameni rafinati,deosebiti, pe cale de disparitie in lumea sec.XXI
    Da, e de vizitat neaparat, ca muzeu s-ar scoate mai repede investitia facuta,deoarece cazarea se presupune a fi destul de ridicata si nu oricine isi poate permite mai mult de 1-2 zile o sedere la Conac,oricat de dulce e viata intr-un asemenea sanctuar de odihna.
    Mai exista vreun link ,cu tarife si rezervari ,ca sa studiem oferta?
    As solicita si ceva detalii,unde exact e localizat fata de un drum national
    si ce alte obiective se pot vizita prin imprejurimi (ferme, muzeu etnografic,vinoteca etc.)
    Cu deosebit respect, din Brasov

  30. Buna ziua,

    Multumim pentru interes. Daca ne lasati o adresa de e-mail va putem trimite toate datele cerute.

    O zi frumoasa!

  31. Maria Magdalena Roman

    Cata dreptate aveti vorbind despre cei care ar vrea sa traiasca “boereste”fara sa munceasca. Mama a trait la Iasi (are acum 92 ani ) si ne povestea cum traiau “saracii”pe langa boieri, cum erau ajutati si in nici un caz exploatati. Acelea au fost minciunile comunistilor. Felicitari pentru reusita. Dumnezeu sa va ajute sa-l puteti intretine ca sa ne putem bucura si noi de el(chiar si cu vizitarea virtuala). Doamne ajuta!

  32. SUFARU IANCU

    D.C.STEFANUCA.V-am telefonat de multe ori dar nu ati rispuns.CE SE MAI AUDE CU COMANDA MEA?VA UREZ MULTA SANATATE DVS SI LA TOATA FAMILIA.MULTUMIRI ANTICIPATE.SUFARU IANCU

  33. valentin

    Foarte frumos !

  34. […] Vacanță de vară ca pe vremea boierilor Ghica, la Conacul Polizu Conacul Polizu […]

  35. CISMARU CAMELIA

    Ma numesc Cismaru Camelia si m -am nascut si am crescut la MAXUT.in copilarie am muncit si eu la “GOSTAT”.Am suferit chiar si ocolica renala pentru ca ne lipsea apa . Azi daca nu ai apa la munca e bai mare . In vremurile acelea 79-82 ,eu eram o fata care isi inchipuia cum arata pe vremuri conacul .Arata ca azi .Tatal meu afost botezat de familia Polizu .El nu mai este.La toata lumea spun ca eu am copilarit in Maxutul cel cu conac frumos .Toti ma invidiaza .Intr-o zi cind v-a rindui Dumnezeu voi veni de departe sa mai vad odata.

  36. Tudor

    Total nepotrivit dupa sarbatori dar sa va spun o poveste rece.
    Frumosul Conac Polizu din Maxut (Harlau, Botosani) administrat de domnul “om de afaceri” Stefanuca, desi este un loc mirific ca si arhitectura si imprejurari, iti lasa un gust amar in gura in momentul in care te increzi in etica de afaceri promovata de respectivul domn.
    Am rezervat o data la acest conac pentru ceremonia religioasa + petrecerea de nunta. D-l Stefanuca si fiica lui au confirmat in repetate randuri data nuntii, atat fata in fata cat si pe email. Toate bune si frumoase pana in momentul in care, dupa doua luni, am fost anuntati cu parere de rau ca au facut o greseala interna (un coleg pe nume “Alex” cica nu ar fi stiut de rezervarea noastra) si au pus alta nunta la data rezervata de noi. Dupa spusele domnilor aceasta noua nunta nu putea fi anulata in schimb ni s-a propus sa facem nunta intr-o zi de luni, imediat dupa evenimentul proaspat rezervat!
    Nu inteleg cum poate functiona un business in acest fel. Parerea si intuitia mea imi spun ca cealalta nunta proaspat anuntata promitea ceva mai multi bani – frumos domnule Stefanuca, foarte frumos si din partea domnisoarei Stefanuca. Ce nu inteleg insa este mentalitatea imediat post comunista si lipsita de orice cuvant sau etica, orientata spre bombe cu infuzie de bani pe termen scurt in detrimentul renumelui si a seriozitatii.

    Un asa model de business nu supravietuieste in era noastra si este datoria mea sa spun mai departe pentru a-i ghida pe altii. Stiu ca era comunitatilor sociale functioneaza cu un scop si sper sa spuneti si voi mai departe aceasta povestioara celor care ar putea lua aceeasi plasa.

    Fapte recente: Am fost “banat” de pe pagina Conacului, probabil pentru a nu “murdari” imaginea afacerii. Ma intreb cati altii sunt in aceeasi situatie ca si mine si ma intreb daca nu cumva numarul comentariilor negative l-ar intrece pe cel al comentariilor pozitive de pe pagina conacului.

  37. Buna ziua!
    In repetate randuri ne-am facut mustrari de constiinta pentru greseala de novice comisa. Cu drag v-am oferit o alta data de duminica, cu diverse pachete din partea casei, in speranta de a nu ne necaji clientii.
    Suntem la inceput si vrem sa fim imaculati cu oaspetii nostrii. De multe ori uitam sa antrenam personalul care se ocupa cu lucruri de birou. Nu vom repeat greseala, si sincer ne cerem scuze ca a trebuit sa invatam pe seama dumneavostra.
    Dorim sa facem numai bine oaspetilor, nu am fost mireasa si pot spune ca pot doar imi imaginez cat de greu trebuie sa fie pentru doua persoane sa isi organizeze cea mai frumoasa zi din viata lor. Haideti sa nu va stricati toate zilele pana atunci si sa le facem uraciose doar pentru una singura.
    Va spun onest, ca ne pare rau. Cu toate acestea nu imi pot cere scuze in repetate telefoane, e-mailuri si articole. Sper sa fiti fericiti in ziua nuntii si sa va gasiti o locatie care sa va incante. Numai bine si La multi ani!
    Din partea Echipei Conac Polizu, Familia Stefanuca va ureaza zilele frumoase si o nunta pe masura.

  38. Andreea

    Credeti voi, cei de la conducerea conacului, ca oferind o alta zi, si diverse pachetele puteti indrepta o asemenea greseala ????!!!

    E complet imoral ce li s-a intamplat acestor tineri, si va trebui sa dea mult de gandit celor care urmeaza sa organizeze la Dumneavoastra diverse evenimente.. Mai ales nunti!!!
    Sincer, cred ca ar trebui sa schimbati managementul, si sa incepeti cu persoana care a permis o asemenea greseala.

    p.s. cititi carti, mergeti la cursuri, faceti practica la diverse hoteluri/ conace in strainatate, ca sa intelegeti ce inseamna ospitalitatea si respectul fata de clienti. Si, da, cred ca telefoanele si scuzele nu sunt de ajuns intr-un asemenea caz. Si daca considerati ca sunt, atunci ..nu mai am nimic de comentat, decat ca nu stiti nimic despre ceea ce faceti. Si mai mult.. pacat de locul minunat pe care il detineti.

    Multumim Tudor pentru postare!

    Andreea V. (Viitoare mireasa in cautarea unui loc magnific pentru cea mai importanta zi din viata, ziua nuntii! )

  39. popovici cornelia

    nu,de ce sa ma mustre constiinta domnule cu d mic,ca doar am muncit si nu am luat de la dumneata,asa ca ciocul mic si joc de glezne si te rog sa stai in banca dumitale.eventul la garsoniera la ultimul etaj

  40. popovici cornelia

    mda,prea multe pretentii,cautati in alta parte daca nu va convine,good bye

  41. Eu

    Buna, aveti cumva rude in Flamanzi, jud Botosani?

  42. […] Vacanță de vară ca pe vremea boierilor Ghica, la Conacul Polizu […]

  43. a_hrez

    Dece n-ar fi putut exista?! Sunt pe langa acest conac si alte cladiri in Iasi!!!

  44. CYB34

    Arata frumos, pacat ca e administrat de romani.

    Sunt zeci de alte locuri la fel de frumoase, plus locatii in afara tarii, cu preturi similare.

    Nu merita sa cumperi servicii de la romani. PUNCT. Sunt niste flamanzi toti, ahtiati dupa bani si fara cunostinte despre brand value sau customer satisfaction.

    Vesnica zicala romaneasca “nu-ti convine? du-te in alta parte!” 🙂

  45. Ana

    Am petrecut timp la conac dar nu am comentat niciodata online. Astazi m-a prins melancolia si am cautat online
    Aici ma vad obligata sa comentez. Nu vreau sa spun decat ca a fost placut, si mai ales foarte amabili! Comentariile de deasupra ma lasa rece, daca sunt plangeri puteti sa le exprimati dar nu asa. Vreti tot respectul dar nu oferiti nici un pic de diplomatie inapoi. Nu mai vorbesc de comentariile despre “flamanzi” .. lipsa de diplomatie, domnilor. Aroganta, istericale ca-n piata si lipsa de bun simt.
    O zi buna va doresc, Ana

  46. Corina Ionescu

    Buna seara la toata lumea

    Am tot citit mai toate comentariile la adresa conacului si a echipei care se ocupa de management si nu pot decit sa oftez inca o data. Am copilarit la Cotnari. Bunicii mei (Dumnezeu sa-i ierte) se ”chinuiau” cu mine in timpul vacantelor . Unchiul meu era padurar si ma lua adeseori cu el prin padurile din dealul Catalinei sau cele de la Arman . De multe ori ,la intoarcere treceam pe la gostatul de la Maxut . Ma uitam cu ochi de copil la dezastrul lasat de cizmele comuniste , la importanta tatelor care erau salariate la gostat desi abia puteau sa lege doua cuvinte si nu intelegeam cum o ”casa ”asa de mare poate sa incapa pe mina unor idioti care nu aveau nici o urma de respect . Mai tirziu , urmind cursurile unui liceu de arta am inteles cel mai bune ce s-a intimplat si cit bine a facut cizma comunista. Iar despre cei care se vaita ca taranii au fost exploatati ……putina liniste. Nu s-au rupt cu munca nici atunci si nici acum (mai ales acum). Povesteau bunicii cit le trebuia sa gaseasca oameni la munca si mai ales cite pretentii aveau. Iar in zilele noastre ,vorba unui hitru din Iasi ”e tare scumpa carnea de golan”! Aniway , va felicit pt toata munca depusa acolo ; este ceva fantastic , bun gust ,rafinament si educatie pt arta.
    Prima calatorie in tara fix acolo ma opresc.
    Felicitari si mult noroc domnilor!
    PS Va multumesc si va felicit ca nu ati dat proprietatea unui ”dezvoltator imobiliar”care sa ma asfixieze cu manele si termopane
    Corina Carmen Ionescu

  47. Nicoleta

    Felicitari! Am o intrebare, aveti si restaurant. mancare de pranz. As dori sa vizitez conacul, dar sa si mananc la d-vs. Am citit mult despre conac si vreau sa vin cateva ore la jumătatea acestei luni.

  48. Designist

    Vă sfătuim să luați legătura direct cu cei de la Conac Polizu.

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our Instagram FeedVisit Our Instagram Feed