Aflat la prima ediție, Festival CUCA, organizat de Fundația DALA și Centrul Cultural Cârțișoara, este un eveniment independent anual care își propune să provoace o serie de întâlniri performative între diferite grupuri profesionale — muzicieni, artiști, arhitecți, peisagiști, restauratori, antropologi, meșteșugari — cu publicul larg.

Întins pe durata a trei zile, între 29 și 31 august, în localitatea Cârțișoara din județul Sibiu, CUCA aduce un model de interacțiune socială relaxată într-un spațiu în care și-au regăsit sensul locuințe teleportate din crângurile abandonate ale Munților Apuseni și din satele Țării Făgărașului sau Secuime. Cu un program care amestecă muzica de fanfară țărănească și field recording-ul, psihedeliile experimentaliste orientalo-balcanice și instalațiile video, jazz-ul și meseriile pe cale de dispariție, bucătăria rurală și gastronomia asiatică, atelierele de joacă pentru copii și arta, Festival CUCA e destinația perfectă pentru ultimul weekend de vară.

MUZICĂ/ SCENA CUCA

VINERI/ 29 AUGUST/ ORA 20.30

s.l.stoianovici >>> Muzică pentru Genuine [RO]

Un pictor, o preoteasă, iubire și mister, cu Robert Wiene ca regizor. Un film mut din 1920, cântat la saz electric. Proiectul solo al lui Sașa-Liviu Stoianovici este o continuare a cercetărilor muzicale electroacustice pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului (Nu & Apa Neagră, Psychenaturadatura, Apa Neagră); interesul față de instrumentele tradiționale din Arcul Carpatic, din Balcani și Turcia este dublat de fascinația față de sunetul electronic, rezultatul acestor căutări fiind de multe ori transpus în concerte irepetabile, adevărate fluide sonore stratificate, ce aduc cu ele parfumul trecutului, prezentului și viitorului.

————–

Ansamblul opus.art [RO]

Compus din Dan Alexandru (percuție, electronics) și Cătălin Crețu (electronics & visuals), Ansamblul opus.art este deschis experimentului electroacustic, optând pentru utilizarea celor mai noi tehnologii și având o abordare a fenomenului muzical contemporan dintr-o perspectivă multimedia. În live performance-ul de la CUCA îl va avea ca invitat pe clarinetistul Mihai Rebac.

————–

Maria Răducanu Quartet [RO]

Maria Răducanu este una dintre cele mai importante şi originale voci ale jazzului românesc. Repertoriul ei cuprinde prelucrări jazzistice după cântece populare româneşti, dar şi după folclorul balcanic, rusesc sau portughez. Are la activ opt apariţii discografice sub nume propriu, pe care beneficiază de aportul unor acompaniatori reputaţi din jazzul autohton şi internațional. La Festival CUCA va concerta alături de muzicienii Chris Dahlgren (Statele Unite), Niko Meinhold (germania) și Michael Griener (Germania), iar în ultima seară va purta un dialog muzical wi-fi CUCA – Ontario cu Margento.

————–

TypoTunes [RO]

Până la prima înregistrare audio despre care știm, plasată undeva către sfârșitul secolului al XIX-lea, muzica a fost transmisă prin scris sau de la un muzicant la altul. De răspândirea largă a ei putem vorbi abia de la Gutenberg încoace. Exact cu șase veacuri în urmă, în anul 1414, inventatorul din Mainz împlinea șaisprezece ani. Nu cred că se gândea încă la tipar, dar acum, la aniversară, o facem noi în locul lui: o mână de muzicieni, cu cinci degete, firește (Maria Balabaș, Marina Pîngulescu, Călin Torsan, Sorin Păun și Gabriel Bălașa), alături de Ciprian Isac, un grafician fascinat de structurile ritmice ale utilajelor pe care, ani de-a rândul, le-a observat și ascultat prin imprimeriile unde-și lucra cărțile. TypoTunes – proiecție video murmurată de oameni și mașini.

————–

Fanfara Ciocârlia [RO]

Când, în 2006, BBC-ul îi dădea premiul cel mare la Awards of World Music, motivația prestigiosului radio britanic suna astfel: „Rising from a reputedly «invisible» village, the world’s foremost Gypsy brass band have gone on to create a furious Balkan funk that has set the planet dancing”.

Plecată din „invizibilul” sat moldovenesc 10 Prăjini și trecută prin toate continentele lumii ăsteia, supersonica mașinărie umană de sârbe, hore, bătute, rumbe și foxtroturi va ateriza la Festival CUCA în prima seară, pe 29 august.

SÂMBĂTĂ/ 30 AUGUST/ ORA 20.30

Somnoroase Păsărele [RO]

Apărut în 2007 și derivat din proiectul artistic Bitum, Somnoroase Păsărele reprezintă căutările în zona muzicală a doi artişti plastici, Gili Mocanu şi Elena Album. SP explorează sonoritatea şi temele muzicii contemporane, transferându-le într-o formă comestibilă pentru publicul tânăr. Deși se ferește de noțiunea de experimental, rezultatul muzical al proiectului rămâne, totuși, în zona de influență a acestuia, jucându-se cu el până la a-l transforma în convenţional experimental. Dacă la început SP s-a jucat preparând instrumente clasice, mixând sunete naturale, analogice, înregistrări diverse, ulterior s-a concentrat exclusiv pe relaţia cu computerul, pe studiul compoziţiei, a tonului şi a non-tonului, a structurilor atipice. În 2013, label-ul ceh Baba Vanga a produs primul album de studio al proiectului Somnoroase Păsărele, „ABECD”, lansat cu un live performance în Praga, Cehia. Au urmat invitații la festivaluri de muzică experimentală precum Simultan (Timișoara) sau Dvorak Maraton (București / Berlin).

————–

Coughy [RO]

Coughy este un proiect muzical compus din Vlad Stoica și Ovidiu Bejan, cu înclinație spre improvizația electronică/organică și mixul audio/video. Pornit la drum în 2009, a lansat în anul 2013 unul dintre cele mai interesante albume din muzica românească a ultimilor ani, cu un sunet bine ascuns în spatele unor filtre sonore care îţi permiteau din când în când să ajungi la el, să îl dezgropi de sub pelicula fină de sensuri pe care cei doi muzicieni l-au construit în infinitul lor balet cu laptop şi chitară. Imprevizibilă și seducătoare, muzica proiectului Coughy asociază în mod liber drone-ul și ritmul, zgomotul și armonia, digitalul și analogicul, ambientalul și psihedelicul, pop-ul și experimentul.

————–

Rochițe [RO] prezintă „Anotimpurile/Noaptea” cu Tulnicăresele din Apuseni [RO]

Masca lui Rochițe e mare, albă și fragilă, așa că acest proiect audio-vizual apare doar când și când pe scene. La CUCA vor fi scoase de la o dospeală de patru ani doar bucăți muzicale nemaiauzite, acompaniate de Tulnicăresele din Apuseni și vocile copacilor uzi. „Anotimpurile/Noaptea” e o serie de patru flash-uri sonore despre cele patru anotimpuri, tratate exclusiv în dimensiunea lor nocturnă și comprimate într-un spațiu vegetal. E o difracție a diferențelor dintre iarba uscată a zilei și cea rece și transparentă a nopții, dintre galbenul orbitor și negrul anecoic, dintre păpădii și regina nopții. Ansamblul nocturn conține doar înregistrări cu obișnuitul arsenal de instrumente distorsionate și field recording-uri filtrate de un lanț de efecte menit să scoată greierii la cântat, de la ritmurile toacelor la melanjul disonant al clopotelor unor mănăstiri uitate de lume, de la strigături și viori care îți furnică tălpile la cântece de leagăn fără cuvinte și la o întreagă panoplie de monștri cu dinți rari, care zgârie coșmarurile caselor cu acoperișuri de paie.

————–

BatiscafRadio’s Not So Easy Listening Show [RO]

Construit ca vehicol de imersiune în arhivele fracturate și în colțurile întunecate ale muzicii fabricate în România, Batiscaf Radio vine la festival pentru a se transforma în postul său de radio și pentru o sesiune de muzici stranii, mixate la lumina albastră a lunii de CUCA.

DUMINICĂ/ 31 AUGUST/ ORA 20.30

Nu & Apa Neagră [RO]

O avalanșă de sunete, litanii amețitoare și umbra Morții, proiectată peste toate. Unul din rarele concerte Nu & Apa Neagră, construit, după obicei, ca o mare improvizație sonoră, aflată cu un picior în folclorul țărănesc, iar cu celălalt în muzica electroacustică, reinventată în cheie proprie.

————–

Maria Răducanu [RO] cu Margento [RO/CA] >>> live streaming duplex România — Canada

Chris Tănăsescu este un poet, eseist, critic și traducător român, licențiat în filologie și informatică, doctor în filologie și profesor de poezie americană contemporană. Este poetul trupei multimedia de poezie, pictură și rock Margento. A conferențiat, performat și lansat cărți în România, Statele Unite, Canada, Asia de Sud-Est, Australia și Europa de Vest, lucrând de câțiva ani la proiectul computerizat „poemul graf”.

————–

CUCA #1 Afterparty

ARTE ȘI MESERII/ ATELIERELE CUCA

Ceaun vânătoresc. Ceaun țigănesc. Bragă și țuică. Street food taiwanez citit în cheie de CUCA. Brutărie. Borș rece cu limonadă. Gastronomie locală. Gastronomie din munți și de dincolo de ei. În timpul festivalului, bucătăriile vor deveni spații de performance, păstrându-și, totodată, și funcția lor primară. Producem ce consumăm și consumăm ce producem, arătându-i publicului care e drumul și care sunt intersecțiile lui cu altele către Marea Bucătărie Utopică de la CUCA.

GASTRONOMIE

Romano ButiQ/ București

Dos Gelos/ Taipei/București

Plastilina/ București

Laura Jiga Iliescu/ Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”/ București

——————————————————————————-

MESERII

Șantierul de la CUCA va merge înainte și pe durata festivalului, prin atelierele meșterilor care au lucrat la satul-instalație de la marginea Cârțișoarei încă de la începuturile sale. Veniți din Apuseni, Țara Făgărașului, Secuime, Maramureș, dar și din spații muzeale sau bule creative independente, aceștia vor lucra sub ochii publicului, iar produsele muncii lor, fie că vorbim aici de dulgherie, fierărie, manufacturarea șiței și împletituri din nuiele, vor fi folosite chiar în construcțiile de pe sit.

DULGHERIE

Iov Tolomeiu/ Complexul Național Muzeal ASTRA/ Sibiu

PEISAGISTICĂ

Nicolas Triboi/ Câmpulung Muscel

Asociația Peisagiștilor din România/ Timișoara/București

ÎMPLETITURI DIN NUIELE

Gavrilă Cocean/ Glod

MANUFACTURAREA ȘIȚEI

Dorel Ștefan /// Ovidiu Antraș /// Dorin Pataca /// Ovidiu Pătrui/ Blăjeni

FIERĂRIE

Nicu Hunuzău/ Chirpăr

Allan Bourgeais/ Angers

CLOPOTĂRIE

KraftMade/ București

ARTE

Un desant de artiști din cele mai diverse zone se va teleporta la CUCA pentru a locui și performa în satul-instalație de la marginea Cîrțișoarei, în cele trei zile de festival. La fel ca în cazul produselor manufacturate de meșteri, cele ale lor, construcții sonore și vizuale, se vor integra mecanismelor din care e și va fi făcută utopia Centrului Cultural Cârțișoara. Dispozitivul de ascultare de înaltă fidelitate pentru field recording al Sâmbetei sonore, tulnicele femeilor din Apuseni și infinitele puzzle-urile sonore ale lui Sillyconductor, satul-fantomă din satul-instalație al colectivului de artiști video sunCUBE, filmele-document ale lui Dumitru Budrala, kit-ul de supraviețuire al duo-ului artistic Monotremu și atelierele de interacțiune pentru copii ale proiectului Minitremu, zoomorfismele din resturi de lemn și hier ale lui Laurențiu Toma și serigrafia manuală adusă la CUCA de Librăria Jumătatea Plină, mapping-ul high-tech pe structuri low-tech performat de Dreamrec și sculpturile în metal ale Mishei Diaconu, printre altele, se mută la țară pentru trei zile sau pentru totdeauna.

SUNET

Sâmbăta sonoră/ București

Sillyconductor/ București

Tulnicăresele din Apuseni/ Blăjeni

Levente Kozma/ Simultan Festival/ Timișoara

VIDEO

Dreamrec/ București

sunCUBE/ București

Radu Vișan/ București

FILM

Eliza Zdru: Cântece pentru un muzeu/ București

Vlad Gherghiceanu: În sfârșit/ București

Dumitru Budrala: La drum /// Sibiu, județul celor cinci țări /// Satul de demult /// Blestemul ariciului/ ASTRA Film / Sibiu

INSTALAȚIE

Monotremu: Q.E.F/ Târgu Mureș

Minitremu: Ateliere pentru copii/ Târgu Mureș

D.Proiect: Ghost Village/ Timișoara

Ovidiu Hrin & Synopsis: CIOBANI SI CALIGRAFIE

Laurențiu Toma/ Teleoaie/Telepaie/ Timișoara

SERIGRAFIE

Octav Avramescu: Atelierul de Serigrafie de pe lângă Librăria Jumătatea Plină/ București

BANDĂ DESENATĂ

Sorina Vazelina/ București

SCULPTURĂ ÎN METAL

Misha Diaconu by Imbold/ București

Organizatori: Fundația DALA și Centrul Cultural Cârțișoara

Fundația DALA este o organizație activă în sectorul ONG, care promovează prin proiecte culturale și angajare socială dezvoltarea locală/regională sustenabilă. Reorganizată în 2006, Fundația DALA a derulat sau are în derulare proiecte educaționale în domeniile arhitecturii, patrimoniului, dezvoltării comunitare, voluntariatului, artelor vizuale, în parteneriate cu instituții sau ONG-uri din țară sau străinătate.

Centrul Cultural Cârțișoara este un proiect interdisciplinar, localizat în comuna Cârțișoara, județul Sibiu, inițiat de către Fundația DALA în 2010, al cărui obiectiv principal este transferul de cunoștințe și bune practici între profesioniști care activează în domeniile arhitecturii, peisagisticii, restaurării, antropologiei și tineri studenți și/sau masteranzi ai universităților și facultăților de profil din țară și din străinătate.

Susținut de:

Consiliul Județean Sibiu, Primăria Cîrțișoara, Complexul Național Muzeal ASTRA, ASTRA Film, Ferma Transfăgărășan Cîrțișoara, DIGI24, ActiveWatch, D.Proiect, Cares Paints, Asociația Culturală IMBOLD, Librăria Jumătatea Plină, Plastilina, J’ai Bistrot, DAIAZIC Garden & Bistro, GSR Accounting Expertise

Parteneri media:

Radio România Cultural, Șapte seri, Veioza Arte, SibiuNews, Zile și Nopți, Decât o revistă, SUB25, Observator cultural, Revista Arhitectura, Revista Zeppelin, Modernism, Designist, Atelierul de Grafică, Asociația Geo Bate Șaua, IGLOO

Teaser-ul animat al festivalului, mai jos: