Luăm o mică pauză de la design și ne concentrăm pe noua ediție a programului educațional din cadrul Festivalului internațional de muzică de cameră SoNoRo, Interferențe 2017. Anul acesta, cei 34 de tineri muzicieni români care au câștigat preselecția vor participa alături de profesorii lor la trei workshopuri și vor susține patru concerte.

Primele două concerte au avut loc în Italia, la Montepulciano, pe 31 martie și 1 aprilie, iar sâmbătă, pe 8 aprilie, va avea loc singurul concert din România, la Portul Cultural Cetate. Programul va continua în Germania, la Traunstein si Grassau, unde vor avea loc concerte pe 4 si 5 august 2017.

Bursierii SoNoRo vor concerta și la primele concerte SoNoRo Conac de anul acesta, pe 7 aprilie, la Palatul Marincu – Muzeul de Artă de la Calafat, și pe 9 aprilie, la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi. De asemenea, cele mai bune ansambluri formate în cadrul Interferențe vor concerta la Festivalul Internațional de muzică de cameră SoNoRo, din toamna 2017.

SoNoRo Interferențe își propune de unsprezece ani să formeze și să promoveze elita de mâine a muzicienilor, dar și să ofere publicului român și internațional șansa de a-i asculta și încuraja pe tinerii instrumentiști în cadrul unor concerte gratuite susținute la finalul workshop-urilor. Bilanțul programului educațional dedicat tinerilor muzicieni români arată că 300 de tineri au beneficiat de bursele Interferențe de-a lungul anilor.

Răzvan Popovici, directorul artistic al festivalului

Anul acesta cei 34 de tineri selectați provin de la colegii sau universități din București, Timisoara și Cluj sau studiază deja la instituții de prestigiu din Austria, Belgia sau Marea Britanie. În luna februarie bursierii au fost selectați și împărțiți în trei grupe, câte una pentru fiecare dintre cele trei destinații, iar din 31 martie încep studiul repertoriului selectat în cadrul workshop-urilor. Ei vor forma apoi ansamblurile care vor susține concerte în cele trei destinații. La Montepulciano tinerii au interpretat capodopere de I. Stravinsky, C. Debussy, Louis Vierne, A. Dvorak, iar la Cetate publicul se va lăsa fermecat de W.A. Mozart, F. Schubert, J. Brahms, B. Bartók și D. Shostakovici.

Bursierii SoNoRo vor concerta și la primele concerte SoNoRo Conac de anul acesta, pe 7 aprilie, la Palatul Marincu – Muzeul de Artă de la Calafat, și pe 9 aprilie, la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi. De asemenea, cele mai bune ansambluri formate în cadrul Interferențe vor concerta la Festivalul Internațional de muzică de cameră SoNoRo, din toamna 2017.

Și dacă tot ți-am adus aminte de SoNoRo Conac, trebuie să-ți spunem și că a V-a edițiea festivalului debutează anul acesta încă din luna aprilie și oferă până în septembrie cel mai bun motiv a descoperi clădiri de patrimoniu, conace, palate, biserici, la care nu avem acces direct și pe care inițiativa Conac își propune să le readucă în atenția publicului.

Anul acesta este lansată și inițiativa SOS Conac, prin care SoNoRo își propune să tragă un semnal de alarmă pentru câteva dintre cladirile cu valoare arhitecturală mare, aflate într-o stare avansată de degradare și în pericol de dispariție, precum Conacul Neamțu din Olari, județul Olt, și Conacul Marghiloman, de la Hagiești, județul Ialomița. SOS Conac este un proiect derulat în parteneriat cu Ordinul Arhitecților și Institutul Național al Patrimoniului, cu scopul de a intermedia contexte favorabile salvării unor monumente importante din patrimoniul românesc.

Palatul Marincu, actualul Muzeu de Artă din Calafat, își datorează existența lui Ștefan Marincu, un personaj cult, fondator al Băncii Calafatului și primar al orașului la începutul secolului XX. Clădirea a fost ridicată în memoria fiicei sale.

Arhitectul francez Paul Gottereau, cel care a realizat și Palatul Cotroceni, și inginerul constructor Pietro Adotti (responsabil de decorațiunile exterioare și interioare, alături de o echipă de italieni) au fost cei care au imprimat clădirii stilul eclectic al vremii, un neoclasicism francez, cu accente de baroc și rococo. Cu nu mai puțin de 48 de încăperi, construcția a costat un milion de lei în epocă, în monede de aur, iar aspectul fastuos l-a predestinat unor petreceri elegante și unor mari reuniuni politice. Schimbările politice îl transformă în școală, iar din anii ’60 aici funcționează Muzeul de Artă Calafat.

Palatul de la Potlogi, o reședință domnească somptuoasă, face parte din complexul brâncovenesc, considerat monument istoric de importanță națională. Curtea Brâncovenească de la Potlogi a fost construită în 1698 și cuprindea palatul, locuințele slujitorilor, cuhnia, o casă boierească și o droșcărie (atelier de reparat trăsuri).

Cea mai importantă clădire și unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură civilă românească medievală, palatul a devenit o ruină după moartea voievodului Constantin Brâncoveanu, în 1714. Abia peste două secole s-au făcut primele lucrări de restaurare ale clădirii reprezentative pentru arhitectura rezidențială a sfârșitului de secol XVII. Dar a trebuit să mai treacă ani pentru a-l revedea în forma inițială, de abia în 2015 fiind finalizate lucrările de renovare ale palatului.

Ne vedem la SoNoRo!