Auzim des în ultima de vreme de bucureșteni care au luat decizia de a se muta la Brașov sau pe lângă. Arhitectul Călin Radu este unul dintre ei. A făcut pasul cel mare: dintr-un apartament de la etajul 10 s-a mutat într-o casă din lemn, lângă pădure, proiectată chiar de el.

În față, o perdea de brazi o camuflează și blochează zumzetul mașinilor. În spate, pădurea îi este fundal și coloană sonoră. Iar în centru, casa din lemn se întinde pe 150 mp și împrumută alura unui refugiu montan: ce altceva s-ar potrivi mai bine într-o poiană de la poalele Masivului Postăvaru? ⛰️

Mai mult, ce s-ar integra mai bine în viața familiei unui arhitect pasionat de arhitectura ecologică?🌲

“De când eram mic îmi plăcea să fac singur diverse obiecte de mobilier din scânduri, unica îmbinare fiind cuiele. Această casă a fost prima eficientă energetic pe care am făcut-o, am experimentat practic pe mine. Consider că este arhitectura viitorului, asta și pentru că își are sâmburele în trecutul îndepărtat”, ne-a povestit arh. Călin Radu (LAMAwood)

Proiectul a fost executat în perioada 2022-2024.

Priorități: intimitate și cât mai mult soare

Proiectul a avut două borne principale: maximizarea însoririi (nu degeaba se află în Poiana Soarelui 😎 ) și a intimității. Ca urmare, Călin a decis să împingă casa cât mai mult spre zona din spate: așa a obținut și o însorire cât mai bună pe sud-est (la stradă), și senzația că întreaga construcție se află chiar în liniștea pădurii.

Astfel, casa (150 mp) este împărțită în două din punct de vedere funcțional:

☀️ zona de zi pe sud-vest, care include bucătăria cu diningul, livingul și terasa acoperită ⬆️;

🌙 și zona de noapte pe nord-est, care conține zona de acces, dormitoarele, băile, biroul și camera tehnică ⬇️

Aleea pentru accesul auto sau pietonal este din piatră cubică de granit și bazalt, gri sau negru, referință la muntele din imediata vecinătate.

Fundația: micropiloți din oțel inox de peste 2m

Vorbeam în introducere despre alura unui refugiu montan – nu-i nicio surpriză, deci, că materialele de construcție și finisajele subliniază asta, nu? Lemnul de rășinoase a fost alegerea dintr-un motiv simplu: este 100% regenerabil și poate fi prefabricat, deci timpul de execuție este mult mai scurt pe șantier.

Îi dăm cuvântul lui Călin pentru detaliile tehnice:

“Casa este realizată pe structură de rezistență din lemn, tip TIMBERFRAME, iar fundația este o platformă din grinzi de lemn, așezată pe micropiloți din oțel inox, tip șuruburi de fundație. Pare o casă a viitorului în România, deși tehnologia există de zeci de ani. Românii, uneori chiar și arhitecții români, sunt foarte reticenți la structuri din lemn și fundații altfel decât clasica fundație din beton. Mi se pare ciudat dacă te gândești la arhitectura noastră tradițională, care era exclusiv din lemn pe fundație din piatră sau țăruși bătuți în pământ.

Micropiloții înșurubați sunt importați din Germania de firma Krinner Romania și tot ei au montat aceste șuruburi de peste 2m în mai puțin de o zi, cu un utilaj special. Practic, șantier zero, mizerie și poluare zero, proces total ecologic. Și culmea, mult mai ieftin decât o fundație din beton!”, ne-a povestit el.

🪵 Apoi, casa a fost placată cu lambriu din scândură de lemn de pin nordic – o esență care conține mai multă rășină decât pinul autohton, deci este mai rezistentă la exterior fără vreun tratament special.

Ne-a plăcut mult asumarea și continuitatea deciziilor arhitecturale: lemnul rămâne natur, pregătit să îmbătrânească natural, “așa cum sunt casele foarte vechi din lemn înnegrit de timp, dar care își păstrează perfect rezistență”, ne-a explicat Călin. 

Tot în spiritul refugiilor montane: învelitoarea casei este din tablă fălțuită care coboară și pe fațadele laterale și asigură o rezistență mai bună la umiditate și vânt. Iar panourile solare fructifică resursele naturale.

Tabla gri închis are două valențe: contrastează cu lemnul natur și nu concurează cu verdele pădurii sau al brazilor de la stradă. Apropo, din același motiv, poarta de acces și gardurile au fost vopsite gri închis chiar dacă sunt făcute din scândură de brad. ⬇️

Integral din lemn: și la interior, nu doar la exterior

“Este o casă realizată integral din lemn ca o glorificare a acestui material nobil”, ne spune Călin. Iar “integral din lemn” nu este o exagerare: mobilierul interior este realizat tot din placaj de pin, aceeași esență ca și lambriul de pe pereți. 

Dacă cumva vrei să-ți recomandăm niște meseriași care au realizat mobilierul, atunci răspunsul va fi unul foarte scurt: arhitectul-proprietar s-a ocupat de tot.

“Mi-am cumpărat câteva scule, m-am uitat pe YouTube la amatori care fac asta și în 6 luni am reușit să-mi mobilez singur toată casa. A fost o experiență plăcută, deși necesită mult timp dacă nu faci asta constant. Este greu sau este prea scump să găsești pe cineva mai experimentat care să fie deschis să lucreze și cu alt material decât PAL sau MDF”.

Spuneam mai sus că maximizarea luminii naturale a fost unul dintre scopurile principale ale proiectului, așa că l-am întrebat pe Călin care este colțul casei în care lumina cade perfect într-un anumit moment al zilei. Răspunsul lui este multidimensional 😁

“Dimineața îmi place cum răsare soarele în dormitorul copiilor (aflat pe nord-est) și în biroul meu de la stradă (sud-est); la prânz, bucătăria cu locul de luat masa au cea mai bună lumină de sud-vest…

…iar seara e plăcut să prinzi ultimele raze de soare în living și pe terasa exterioară de la pădure, orientate spre nord-vest”.⬆️

Ai putea crede și tu – cum a făcut-o inițial și arhitectul – că lemnul de rășinoase, noduros și cu o venatură pronunțată, este foarte prezent în amenajare și nu lasă loc pentru alte elemente de decor. “Refugiul” din Poiana Soarelui contrazice presupunerea: lemnul devine fundalul perfect pentru orice, datorită nuanței deschise, neutre, calde și desaturate.

La final, i-am pus lui Călin o întrebare despre negocierea dintre cele două roluri pe care le-a jucat: cum s-au împăcat arhitectul vizionar și proprietarul pragmatic în acest proiect?

“Singura problemă când îți faci singur proiectul pentru casă este că nu ai un feedback obiectiv de la beneficiar și nu știi când să te oprești. Drept urmare, am făcut peste 5 variante de concept! Noroc că soția m-a ajutat să-l aleg pe cel mai bun”.

Călin ne-a spus că singura achiziție scumpă a fost un element cheie în arhitectura ecologică: ferestrele la standard de casă pasivă, făcute de o firmă locala (Danprod din Târgu Ocna).

Fotografii: Arthur Zinz