De mai bine de doi ani ajung câteva zile pe an la Iași. Până acum cred că a fost singurul oraș unde de fiecare dată când mergeam să beau o cafea, sfârșeam în mall. Nu că ar fi ceva în neregulă cu Palas mall, chiar aș putea spune că e unul dintre mall-urile cele mai faine în care am fost, mai ales datorită micului parc din spatele Palatului Culturii.

Numai că mi se părea ciudat că într-un oraș universitar unde ar trebui să se întâmple lucruri și să existe măcar câteva locuri mai altfel, eu nu găseam niciunul. De la începutul anului am descoperit un spațiu designist în oraș – Meru: noul popas pe Harta DESIGNIST a României și punctul de plecare în conturarea unui traseu de DESIGNIST în Iași.

Ce este Meru? Un hub cultural, ai cărui poli sunt 2 galerii de artă, un spațiu de coworking, un mic atelier și o cafenea. I-am spus și creativ, pentru că aici se întâlnește comunitatea creativă a Iașului: la expoziții, concerte, discuții (Community talks) piese de teatru, la o cafea.

Povestea Meru începe cu salvarea unui spațiu încărcat de istorie:

“Clădirea a fost ridicată între 1803-1816. Denumită Casa Conachi, Casa Rosetti, Casa cu Gang sau Casa cu Pasaj, cum o cunosc toţi studenţii, a aparținut o perioadă și Elenei Hrisoverghi. A fost magazin de piane şi bancă. În subsolul clădirii a fost primul sediu al Securităţii în anii ’50. Se spune că aici a stat regele Carol în vizitele sale la Iaşi, la sfârşitul anilor 1800, dar şi regele Ferdinand când sosea la Iaşi, după Primul Război Mondial. De asemenea, în Casa Conachi ar fi avut loc şedinţe de Guvern în timpul ocupaţiei din Primul Război Mondial.

Așa arăta casa când au găsit-o.

Din 2006, a fost retrocedată, au funcționat câteva cluburi, iar în iulie 2013 am preluat noi spațiul. Amenajarea Meru a durat două luni și jumătate, fiecare bucățică fiind muncită cu mâinile noastre, cu excepția instalației electrice. Am recondiționat ferestrele timp de o lună și jumătate, de am crezut că asta vom face toată viața. Rezultatul însă este remarcabil. Fiecare piesă de mobilier este recuperată de prin case, second hand-uri sau de la donatori și recondiționată de noi. Fiecare colțișor spune o poveste și instigă la alta nouă.”, ne povestește Otilia Chitic, designer de obiect și ambiental, inițiatoarea Meru.

Restaurarea ferestrelor și a pieselor de mobilier

Cine sunt creatorii Meru? Grupul fondator al proiectului Meru e reprezentat de arhitecții, designerii și artiștii vizuali reuniți în Clubul Creatorilor, despre care v-am povestit deja: ei sunt cei care au colorat scările galeriilor Ștefan cel Mare (foste galerii comerciale), au creat un spațiu alternativ la demisolul acelorași galerii și au demonstrat că bun de aruncat la coș înseamnă numai bun de reciclat prin design. Au inițiat Atelierul de Design 7 zile, prin care reciclează și apoi licitează obiecte ieșite din uz și le transformă în piese funcționale.

Practic, această comunitate locală de arhitecți și designeri dau o față mai creativă și alternativă Iașiului.

Cei mai implicați în proiect sunt: Otilia Chitic – designer ambiental și de obiect (inițiatoarea Meru), împreună cu câțiva oameni apropiați, cum îi numește ea: Andreea Chitic – inginer geolog și sora Otiliei; Paul Chitic – designer aspirant, fratele Otiliei; Titus Ivan – sculptor; Mirela Antoci – contabil; Adrian Epure – barman și antreprenor; Beatrice Birtum – arhitect; Bogdan Curteanu – arhitect.

Fiecare dintre ei a pus mult timp, energie, multă muncă (fizică și intelectuală) în acest proiect, care le oferă la schimb “satisfacții, bucurie, inspirație, spațiu de exprimare, loc de întâlnire cu oameni frumoși.”

Balconul Meru este preferatul nostru!

Ce poți face la Meru? Îl poți vizita, firește, sau veni pentru un eveniment sau o cafea – caz în care ar trebui să-ți faci un card de membru.

“Sunt deja peste 300 de membri care au ales un card de membru. Într-un an, pe care îl împlinim luna aceasta, s-a creat o comunitate care este încă în formare și în continuă dinamică.”, povestește Otilia.

Piese reciclate. Cum spuneam, toate piesele de mobilier și accesorii din Meru sunt salvate din case, second hand-uri etc, primind un facelift din partea creatorilor.

Mai multe despre fiecare spațiu în parte al hub-ului ne spune Otilia Chitic:

Galeria de Artă Meru este o galerie de artă contemporană, dedicată proiectelor experimentale. Oferim spațiul fără costuri pentru artiști și încercăm să sprijinim și cu unele cheltuieli de implementare. Acceptăm cu drag o lucrare din partea artistului, însă nu e o condiție. Proiectele sunt curatoriate de Andrei Cozlac – artist vizual și Titus Ivan-sculptor.

Printre artiștii promovați anul trecut îi menționăm pe Andrei Ignia – cu o expoziție de design de obiect; Claudiu Ciobanu – artist plastic; Alice Rosentzweig  – cu un proiect foto-video.

Expoziție Andrei Ignia. Despre lămpile lui ți-am povestit aici.Expoziție Claudiu Ciobanu

Galeria de Artă Meru36 și cafeneaua se regăsesc într-un spațiu comun. Această galerie este dedicată designului, artelor vizuale și proiectelor sociale. Susținem aici expoziții, concerte de jazz, dezbateri, lansări de carte, revistă, seri de taifas și voie bună. Proiectele sunt selectate de Titus Ivan, sculptor, pe parte de arte vizuale și Otilia Chitic, designer, pe parte de design.

Toate obiectele din galeria ce găzduiește și cafeneaua sunt de vânzare.

Printre artiștii care au susținut dezbateri în Galeria Meru36 nu-l putem omite pe Dan Perjovschi, care, de altfel, ne mai susține din când în când cu mici sfaturi. Expoziția de informare asupra zonei Roșia Montană, câteva perfomance-uri în cadrul Perform Festival, lansarea revistei Timpul, concert Junetrip Cluj, concert Silent Strike, Community Talks sunt câteva exemple de proiecte, evenimente caracteristice Galeriei Meru36.

Orice lucrare de artă vizuală, piesă de mobilier sau obiect de design din acest spațiu pot fi cumpărate. Cum? Întreabă-ne. Piesele de mobilier le retragem la cerere și le recondiționăm a doua oară, în funcție de direcția solicitantului și de inspirația noastră.

Consumul în Galeria Meru36 este acceptat doar pe baza unui card de membru și este o contribuție voluntară și asumată. Toți membrii contribuie în mod direct la susținerea proiectelor din cadrul centrului Meru savurând o cafea sau un vin la discuții cu prietenii.

Spațiile comune de lucru, CO.ME, se adresează în principal independenților în industrii creative. Acest spațiu de coworking, contemporary speaking (nu puține persoane sunt derutate de numele în română, din păcate) este, mai degrabă, un ambient propice generării de idei creative decât un loc în care să fii educat sau învățat cum să faci ”business”. Ne putem gândi însă și la invitați care pot deschide perspective freelancerilor noștri sau la workshop-uri pe diferite subiecte dacă ei o vor cere.

Blatul barului este recuperat din structura care acoperea cu gips-carton minunatele ferestre și a fost ideea lui Titus Ivan.

Atelierul, spațiul pentru sculptură și design în care mai reparăm și una alta.

De curând ți-am prezentat pe DESIGNIST două scaune transformate de echipa Meru și făcute cadou la o nuntă în spirit tradițional, aici.

Ce ne-a plăcut la Meru?

Că este proiectul unei comunități care se autosusține. O comunitate activă, care merge pe ideea de fair trade, a cărei prioritate o reprezintă nu câștigul imediat dintr-un spațiu, ci implementarea proiectelor membrilor săi.

Că, într-un singur loc, găsești și un mic atelier, și un spațiu de co-working, și spațiu de expunere.

Că și-au unit forțele și au creat un hub de la zero: de la restaurarea spațiului la închegarea unei comunități. Și au făcut-o într-un an, cu forțe proprii.

Că demonstrează că se poate și poate fi un exemplu pentru multe comunități din orașele României.

Pentru a deveni membru Meru sau a fi la curent cu proiectele găzduite aici, îi poți contacta și urmări pe pagina lor de facebook. Cardul de membru Pass, care-ți asigură discuții faine la cafea într-un loc designish și accesul la evenimentele Meru, se obține gratuit, pe loc. Pentru celelalte tipuri de carduri, care-ți asigură spațiu de lucru la Meru, acces la atelier și posibilitatea de a-ți găzdui aici evenimentul, contactează echipa.

Fotografii: Dragoș Mitrofan și Ioana Bodale