Vacanțele sunt în toi, călătorim spre experiențe noi, căutăm gusturi nealterate. Ideea unei vacanțe din care te întorci cu o lecție nouă și, recunoaștem, gustul roșiilor de grădină care ne-a “trecut” canicula ne-au dus spre un subiect mai puțin dezbătut la noi și de noi: permacultura – proiectarea locuințelor și a grădinii cât mai integrată ecosistemelor naturale.

Așa am descoperit că la noi, în Maramureș, la Ulmoasa, chiar există o bază de permacultură, Baza Ulmu, unde poți ajunge și rămâne câteva zile pentru a experimenta practic și afla cât mai multe din secretele permaculturii, aplicate în construcțiile și grădina din jur. “Sejurul” tău va fi unul altfel, în sensul în care vei participa activ la construcția în derulare a sit-ului, iar casa și masa vin în ideea acestui troc: implicarea ta. Poți răsplăti gazdele prin munca în sit sau prin mici donații. Mai multe detalii despre voluntarii și pasionații care vin aici, cei mai mulți până acum străini, pe blogul bazei Ulmu.

Pare o căsuță de hobbit, dar este, de fapt, un buncăr ce păstrează roadele grădinii la temperatura optimă (între 11 și 17 grade).

Cine a creat acest proiect? Trei tineri pasionați de artă și natură – Andrei Lupșe, împreună cu fratele și soția sa. Andrei a absolvit Liceul de Artă din Baia Mare, apoi Facultatea de Design Industrial la Timișoara. Fratele său, Lucian, este acum hairstylist și conduce un studio în Londra, dar se gândește serios să revină la…bază. Iar soția lui Andrei, Roxana, după ce a predat engleza la Universitatea de Nord din Baia Mare, a revenit la pasiunea ei legată de handmade și, bineînțeles, natură.

Au început în 2011, au studiat și au pus în practică totul de la zero, au fost inițial ajutați de părinți și prieteni, iar acum deja primesc voluntari și vizitatori pasionați, construcțiile evoluează, baza prinde contur. Iar Andrei, pentru că știe cât de greu e să ajungi la informații și să primești un feedback pragmatic, e deschis să răspundă la distanță întrebărilor celor care vor să contruiască cât mai natural și ecologic sau sunt interesați de ecologie și permacultură. Baza Ulmu are și un canal de Youtube, iar voluntarii și pasionații care vor să vină în vizită îi pot scrie la ulmoasa@gmail.com.

Domurile interconectate, ridicate din materiale naturale

Ce ne-a inspirat în povestea lor? Curajul și perseverența de a dezvolta o cale mai puțin bătută. În textul de mai jos, realizat cu ajutorul Roxanei Moraru, Andrei povestește pe larg despre principiile care stau la baza ridicării ecodomurilor, căsuței de hobbit, buncărului pentru alimente și amenajării grădinii – toate integrate cadrului natural în care au fost construite.

Andrei Lupșe și domul ce prinde contur

Cum ați ridicat ecodomurile?

Domurile au ferestrele orientate spre est, sud şi vest şi au multă masă termică în componenţa zidurilor şi a contraforţilor (iarna este mai cald înăuntru, iar vara mai răcoros). Acoperişul este un schelet din lemn de brad învelit în stuf de 30 de centimetri grosime, care este un foarte bun izolator şi menţine, ca o pălărie, temperatura constantă în interior. În paralel am construit şi contraforţii din piatră naturală de râu, şi racordările zidurilor exterioare de tip hugelkultur, împreună cu participanții de la Convergența Națională de Permacultură.

Cele trei domuri interconectate au fiecare înălţimea egală cu diametrul, astfel se poate folosi spaţiul şi pe înălţime, prin crearea unor mansarde cu un decupaj interior sub formă de logie. Suprafaţa interioară este de 35 de metri pătraţi jos, şi 20 de metri pătraţi la mansardă. Diametrele ecodomurilor sunt de 3, 4, respectiv 5 metri.

Ne poți detalia necesarul de materiale?

Am folosit cât mai multe materiale naturale: pământ, lemn, piatră, trestie, lână, vegetaţie etc.

“Fundaţia plutitoare” este făcută din “piatră uscată” şi are rol de drenaj. Apa colectată de pe acoperiş este astfel direcţionată spre grădini. Pentru ziduri am folosit 1.000 de saci de polipropilenă de 50/100 cm, 1.000 de metri de sârmă ghimpată cu 4 ghimpi, şi o rolă de 100/4,2 metri de folie polietilenă de 0,15 mm grosime.

Pentru acoperiş am folosit 1.000 de snopi de trestie (diametru 25 cm x înălţime 1,5 m). Zidurile sunt făcute să reziste 800 de ani dacă sunt protejate de razele UV, iar învelitoarea se înlocuieşte o dată la 70-100 de ani.

Fundația plutitoare, care direcționează apa ce se scurge de pe acoperiș spre grădini.
Pregătiri pentru parchetul de buşteni scurţi, de castan.

Cum ați amenajat grădinile?

Grădinile sunt create sub forma unor straturi supraînălţate pe curbă de nivel, iar fiecare strat are câte un şanţ deasupra lui. Este vorba despre un sistem de irigare pasivă. Totodată aceste straturi se ţin acoperite cu materie organică uscată, care se înlătura punctual doar acolo unde dorim să plantăm. Astfel nu mai avem de plivit, de săpat sau irigat vreo 30 de ani!

Pentru a prepara ceea ce cultivăm în grădini ne-am făcut o sobă rachetă, care consumă de 6 ori mai puțin lemn decât o sobă obișnuită. Cu acest sistem, care ne ajută să și econosim lemnul, am reușit să fierbem 25 de litri de apă în 50 de minute.

“Rândurile” grădinii: supraînălțate, acoperite cu materie organică uscată, cu șanțuri prevăzute între ele pentru irigare pasivă.

Cum a apărut buncărul pentru alimente?

Din grădini, livezi, pădure şi creşterea animalelor obţinem produse pe care le păstrăm în bunker-ul din apropierea casei.

Buncărul pentru alimente este făcut cu tehnica superadobe și menţine o temperatură constantă, între 11 şi 17 grade. Folosim un sistem natural de ventilaţie prin care aerul proaspăt (mai rece) vine de jos, pe sub pardosea, până în capăt, iar cel stătut (care e mai cald) iese prin partea de sus, pe cele două “antene”. Vinul se păstrează foarte bine, la fel şi alimentele. 🙂

Ce planuri mai aveți pentru 2015?

În 2015 vrem să finalizăm acoperișul ecodomurilor, să finisăm tencuiala din interior, de cob, și să o văruim, să montăm uşile şi geamurile, parchetul din buşteni scurţi de castan, să facem 2 sisteme de încălzire de tip sobă rachetă prevăzute cu masă termică, să extindem grădinile şi multe altele…

Pe lângă asta, voluntarii pot participa la un nou proiect, având în vedere că anul acesta vom începe construcţia unei cabane din buşteni cu tehnica cordwood. Un Hobbit House cu uși și geamuri rotunde, acoperiș cu vegetație și ziduri din bârne lungi de lemn și butuci scurți, și cob.

Pentru acest proiect  – Hobbit House, am pregătit deja materialele, platforma de lucru şi am excavat pentru un nou buncăr de alimente ce va fi construit ulterior tot cu tehnica superadobe. Vor fi deci multe lucruri noi de învăţat, care cel mai bine se deprind prin workshop-uri şi activităţi practice la faţa locului.

Voluntari și vizitatori.

Pe pagina de facebook a Bazei Ulmu  am descoperit cum Andrei a contribuit activ la realizarea acoperișului din stuf al unei terase faine din Cluj (Samsara Chillout Teahouse). Know how-ul său după construcția ecodomurilor și-a spus cuvântul. Și iată cum practicile permaculturii fac mai frumoasă și viața în oraș. 😉

Despre workshop-uri naționale și internaționale, cu materiale naturale, ți-am mai povestit aici și aici.

Fotografii: prin Baza Ulmu