Sau proiecte de arhitectură de sertar. Sau proiecte realizate la nivel de idee și de concept cu subiectul locuirii. Sau pur și simplu proiecte care pot reprezenta o carte de vizită a arhitectului sau echipei și care pot atrage un potențial client de arhitectură rezidențială. În toate aceste maniere (pe care le adoptăm și noi) își caracterizează Anuala de Arhitectură București 2019 secțiunea proiecte de arhitectură / arhitectura locuinței. Iar noi îți arătăm mai jos favoritele noastre dintre propunerile înscrise și premiate, cele pe care sperăm cu precădere să le vedem materializate.

Citește celelalte articole ale rubricii Anuala de Arhitectură 2019 aici.

SEED HOUSE (METROPOLIS) – premiul secțiunii

Echipa: arh. Dragos Epure, arh. Catalin Ivanov, arh. Alexandru Niculescu, arh. Gianina Toader, arh. Simina Dimcea

Celule care plutesc în mijlocul naturii, ca într-un film despre vreo societate imaginară futuristă, în care lumea se întoarce în natură și își simplifică estetica și principiile – cam aceasta e imaginea pe care ne-au dat-o casele modulare SEED din Valea Doftanei, care propun un nou tip de structură flexibilă, “țesută” din lemn lamelar încleiat și inspirată din mediul natural, organic.

Citește și: Tree Hotel, reședința de vară cool, care te ține în pom.

În plus, Seed organizează și o comunitate arhitecturală – un fel de sistem de housesurfing în care nicio construcție nu aparține unei singure persoane, ci tuturor, în funcție de nevoile de locuire prezente:

“Indiferent de locul unde se află, poți locui în oricare altă casă SEED, cât timp proprietatea este disponibilă pe platforma online. În schimb trebuie să fii dispus să oferi modulul tău comunității pentru cel puțin numărul de zile pe care îl petreci în comunitatea SEED”, explică echipa.

Locuințe colective de joasă înălțime (DD Design Studio) – nominalizare

Echipa: prof. dr. arh. Dan Corneliu Șerban, stud. arh. Maria Turcu, stud. arh. Mihai Mitrică, stud. arh. Cristiana Dumitru, arh. stag. Iarina Tavă, arh. stag. Mădălina Gurjii

Mai jos, mai intim și mai aproape de natură – așa ar suna rezumatul complet al proiectului locuințelor colective de joasă înălțime din București. Apartamentele de 2, 3 sau chiar 4 camere sunt protejate prin intermediul diafragmelor subțiri din fațadă, care dublează anvelopanta și sunt corelate continuu la vegetație. Ba mai mult, grădinile sunt coborâte la demisol, așa că primul nivel al construcțiilor se deschide către ele, iar pasarelele de acces se ridică deasupra curților.

“Simbioza dintre anvelopantă și filtrele aplicate redau imaginea unei sculpturi urbane în armonie cu ansamblul”, explică echipa proiectului. 

Glass House (WEST GROUP ARCHITECTURE) – nominalizare

Echipa: arh. Adrian Cristescu, urb. Ioana-Ramona Zanfir, arh. Stefan Nita Erdely Harko, arh. Alexandra Alexa

Dacă numele proiectului creat pentru strada Barbu Delavrancea din București te duce cu gândul la arhitectul Philip Johnson, să știi că nu este doar o întâmplare: echipa a explicat că “intenția noastră a fost să reinterpretăm anumite principii de compoziție și principii constructive într-o formă adaptată cerințelor programului și a încorporării de tehnologii contemporane”. Firește, principalul pion în jocul funcționalității Glass House este fațada vitrată, cea care are trei roluri concomitent:

• se comportă asemănător cu lentilele heliomate și controlează nivelul luminii naturale care pătrunde în clădire;
• asigură 30% din aportul de energie termică din locuințe;
• asigură un plus de intimitate a spațiului: este meritul tehnologiei active glass, care folosește curentul electric pentru a transforma panoul vitrat din transparent în translucid și invers.

 Casă organică (Șerbănoiu Bogdan & Asociații)

Formele curbe, organice, și cele raționale, simple, geometrice, trăiesc într-o simbioză atent proporționată în acest proiect. Locuința desprinsă, parcă, dintr-un film science fiction naiv, e împărțită și funcțional, și volumetric în cele două zone clasice: parterul pentru spații de zi, etajul pentru spații de noapte. Însă în vreme ce planul parterului are o formă geometrică simplă, cu golurile ferestrelor curbe, coordonatele sunt inverse la etaj: planul este curb, golurile sunt dreptunghiulare, simple.

“Sinteza raționalului și a emoționalului este exprimată prin dualitatea formelor utilizate”, așa cum explică echipa.

Locul dintre (ESTetica)

Autor: arh. Valentin Ciobanu

Cum ridici o casă modernă și foarte încăpătoare pe un sit de doar 90 mp de pe strada Ecaterina Varga din Constanța? O ridici, de-a binelea, pe 2 etaje (380 mp), chiar dacă trebuie să o strecori între alte două case, așa cum îi spune și numele. Asta, însă, îi dă și ocazia unei organizări ingenioase: pentru că parterul trebuie să ofere acces și către locuința din imediata vecinătate, apare conceptul curții interioare în jurul căreia este construită casa.

“Grădini ascunse care deservesc până la trei gospodării, ocuparea intensivă a sitului, toate acestea și alte mici detalii specifice conturează un spațiu cu o identitate puternică, particulară, ce trebuie potențată. Apropierea de Marea Neagră radiază constrângeri fizice și meta-fizice. Reies direcții de orientare prin încercarea fiecărei construcții de a prinde un colț de mare“, spune arhitectul.

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), care premiază și promovează fie proiecte arhitecturale din București, fie proiecte realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în Capitală și în diaspora. În 2019, Anuala de Arhitectură a inițiat programul “FORUM BUCUREȘTI”, care continuă și în 2020, cu scopul de a analiza oportunitățile de dezvoltare arhitectural-urbanistică a Capitalei din perspectiva europeană.

Poți vedea și alte proiecte înscrise în categoria “Proiecte de arhitectură – Arhitectura locuinței” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2019 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Imagini: prin Anuala de Arhitectură