Cum arată “acasă” în amenajările rezidențiale premiate?

Am discutat deja despre arhitectura locuinței individuale, însă reflectorul nostru pătrunde acum în profunzime, iar noi facem un pas în intimitatea celor mai frumoase proiecte incluse în selecția Anualei de Arhitectură 2019secțiunea arhitectura spațiului interior / amenajări rezidențiale. Nu am avut suficient loc să le analizăm pe fiecare dintre ele atât cât ne-ar fi plăcut, dar nicio grijă: am păstrat ce este mai bun pentru mai târziu! 🙂

Citește celelalte articole ale rubricii Anuala de Arhitectură 2019 aici.

Casa GG (Andreea Marinescu Arhitectură) – premiul secțiunii

Un vârtej geometric străpuns de lumină – am ales să începem prezentarea Casei GG, câștigătorul secțiunii, cu două dintre fotografiile care, oricât de neelegant ar suna, ne-au lăsat cu gura căscată. În cel mai bun sens! Proiectul se întinde pe 450 mp și două etaje conectate de scara foarte scenografică, iar autoarea lui s-a folosit de comutativitate în matematica amenajării: “Partiul arhitectural propus aduce, prin amenajarea interioară, o inversare de zone și locuri. Astfel, zona de zi este dispusă curajos la ultimul nivel, deschizându-se spre o terasă”, a explicat arh. Andreea Maria Marinescu.

Suprafața, oricum foarte extinsă, curge liberă de la un capăt la altul al planului – spațiile deschise “se varsă” cu foarte puține delimitări perceptibile. Cromatica potențează luminozitatea, iar intervențiile sunt făcute cu economie de materiale, ceea ce crește unitatea imaginii, atent configurată. Trecerile dintre texturi sunt fine, iar înălțimile sunt accentuate de corpurile de iluminat longitudinale.

Loft Emil Gârleanu (In situ) – nominalizare

Păstrăm înălțimile, însă schimbăm și orașul, și stilul, și cromatica: loftul brașovean Emil Gârleanu este electrizant, însă foarte fluid, inundat de lumină, îmbrăcat în vitraje și diluând limitele exterior-interior. Fațada către oraș este complet vitrată, în timp ce fațadele lateriale și cea din spate decupează fragmente din peisaj – finisajele traversează ecranul de sticlă ca să facă uitate delimitările spațiale.

Totul pare foarte lin și ușor în loftul din Brașov și asta mai ales pentru că transparențele (pardoseala este parțial din sticlă) sunt dublate de senzația de plutire: de pildă, planul orizontal al plafonului nu atinge planul vertical al pereților.

“Peretele de ardezie de la intrarea în apartament traversează planul orizontal al pardoselii și tavanului, secționând plăcile de beton. Astfel este asigurată continuitatea spațială între cele două niveluri superioare ale clădirii, lăsând lumina zenitală să ajungă până la nivelul inferior, filtrată de pardoseala de sticlă”, spun arhitecții.

Amenajare casa NIU (IUstudio) – nominalizare

Noua casă veche NIU are o vârstă care depășește un secol, așa că acceptă cu ușile deschise  noul, durabilul și sustenabilul – da, este dotată cu tot ce înseamnă sisteme pentru o casă inteligentă. I s-a întâmplat asta după un proces de consolidare, extindere, modernizare și reamenajare care a păstrat compartimentarea inițială, însă a făcut loc intervențiilor contemporane.

Proprietarii și-au dorit o îmbătrânire firească și estetică a casei, așa că materialele naturale au fost prioritare: mult lemn, dar și beton și metal pentru tușe industriale ponderate. Finisajele și mobilierul sunt custom made. 

Locuință Transilvaniei (Lama Arhitectura) – nominalizare

Scara metalică, spectaculoasă prin schematizare, este coloana vertebrală a locuinței Transilvaniei (în ciuda numelui, se află în București). Până să ajungem la scară, însă, trebuie să ne folosim de o exprimare tare simpatică folosită de arhitecții care au semnat proiectul: “zona de zi înșiruie în căușul de lemn cele două momente distincte – living și dining -,  articulate de inima casei: șemineul transparent”.

Spre deosebire de transparența și plutirea zonei de zi, zona de noapte este dominată de plin – și prin cromatică, și prin materialele dure dictate de stilul industrial.

Citește și: “Casa Prișcu” – o locuință beton și la propriu, și la figurat!

Apartament la parter (ATELIERO) -nominalizare

Despre proiectele Ateliero ți-am mai povestit de-a lungul vremii, însă până acum nu am bifat deloc felia rezidențială a portofoliului lor. Apartamentul la parter a fost, așa cum ne-au zis ei, “visul oricărui arhitect: <<industrial, dar cald în același timp, beton, cărămidă recuperată, lemn vechi, alb, gri, metal, alamă>>”. A urmat un concept compus din jonglerii cu piese de mobilier recuperate și custom made, care au fructificat întreaga suprafață de 110 mp, ba chiar au găsit noi “buzunare” folositoare.

Terasa transformată în birou este una dintre ele – da, colțul nostru preferat din amenajare.

Casa I (Reflex Architecture) – premiul partenerului Delta Studio

Dacă nici lângă pădurea Corbeanca, unde se află Casa I, interiorul nu se conectează cu natura, atunci unde? Mai precis, cu grădina exterioară – arhitecții au făcut asta transpunând în amenajare elemente ale naturii într-o formă stilizată: tapetul luxuriant, pardoseala cu inserții florale, lemnul ca material principal. Asta pe lângă peretele vitrat care deschide zona de zi către grădina propriu-zisă.

Ne-au plăcut corpurile de iluminat statement și unghiurile drepte ale întregii amenajări, formele organice ale naturii sunt folosite doar ca accesorii, nu ca elemente primordiale.

Sky Loft (Răzvan Bârsan + Partners)

Ce nevoie mai ai de perdele și draperii dacă la picioarele clădirii în care te afli se întinde cel mai mare parc din București? Așa au gândit arhitecții în ceea ce privește proiectul Sky Loft și bine au făcut. Cromatica amenajării se ridică tot din parc: mult gri și mult maro, cu texturi de plută și inserții metalice (tapetul), beton aparent (fronturile de la bucătărie) și lemn masiv. Iluminatul ambiental are rolul principal, așa că întreaga instalație electrică a avut nevoie de îmbunătățiri.

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), care premiază și promovează fie proiecte arhitecturale din București, fie proiecte realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în Capitală și în diaspora. În 2019, Anuala de Arhitectură a inițiat programul “FORUM BUCUREȘTI”, care continuă și în 2020, cu scopul de a analiza oportunitățile de dezvoltare arhitectural-urbanistică a Capitalei din perspectiva europeană.

Poți vedea și alte proiecte înscrise în categoria “Amenajări rezidențiale” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2019 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Fotografii: Casa GG – Radu Malașincu | Loft Emil Gârleanu, Locuință Transilvaniei – Arthur Țințu | Casa NIU – Alexandru Prodan | Apartament la parter – Vlad Pătru |Casa I – Sabin Prodan |  Sky Loft – Anatol Struna 

2 Comments

  1. Tibi

    Uau, it’s like “where have you been all my life?” – am vazut aici niste piese care m-au dat pe spate 🙂
    Poate ma puteti ajuta cu numele unora din produsele fotografiate mai sus.

    Unul ar fi lustra absolut superba din sufrageria Casei I (cele doua cercuri): http://cdn.designist.ro/wp-content/uploads/2020/02/Designist_Anuala_im04-I-HOUSE-4.jpg

    Iar din sufrageria apartamentului Ateliero imi plac foarte foarte mult canapeaua si dining table-ul:
    http://cdn.designist.ro/wp-content/uploads/2020/02/Designist_Anuala_im02-02-Delea-Veche-24-Ateliero.jpg

    Orice ajutor este apreciat! 😀

  2. Designist

    Bună, Tibi! Ne bucurăm că ai găsit idei bune! 😀 Sugestia noastră este să iei legătura chiar cu autorii amenajărilor – ei îți pot da, cu siguranță, mai multe detalii despre piesele respective. Mult spor!

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our Instagram FeedVisit Our Instagram Feed