Nuka Bistro: un mic loc de răsfăț în centrul Clujului, unde te trimitem la cină!
Nu o dată v-am povestit despre locuri faine de ieșit în Cluj, așa am ajuns la conturarea unui traseu de DESIGNIST prin orașul care nouă ne place din ce în ce mai mult. De curând am fost într-o vizită (virtuală, deocamdată) la Nuka Bistro. Și am făcut-o la recomandarea voastră 🙂 Vă mulțumim că ne-ați sugerat acest loc nou și vă asigurăm că abia așteptăm vizita la cafea aici, e deja previzibil în ce cană o vom bea 😉 Poți câștiga o cină pentru doi la Nuka Bistro, iar pentru a vedea cum, trebuie să ajungi la finalul acestui articol. 🙂 Ne-a plăcut Nuka pentru că e un bistro cu miez: cochet, intim, cu detalii minunate. Ne-am afunda într-un fotoliu, aproape de lemnele stivuite decorativ și n-am mai ieși cu laptopul afară 🙂 Când a apărut Nuka Bistro în centrul Clujului? Am deschis Nuka în august anul trecut, vizavi de catedrala Sf. Mihail. Suntem flancați de alte câteva cafenele, restaurante și cluburi… Noi glumim uneori că Nuka Bistro e miezul. Adresa este Piața Unirii nr. 16. Cât de multe modificări a necesitat spațiul pentru amenajarea cafenelei? Și cât a durat de la vizionare până la deschidere? Din clipa în care ne-am îndrăgostit de spațiu și până la finalizare au trecut 6 luni – pentru Nuka 1, cum îi spunem noi. În decembrie trecut am deschis încă o încăpere, cu care se dublează spațiul existent și care comunică cu prima printr-un minigang. Cu pereții a fost cel mai dificil: pentru a ajunge la zidăria originală am dat jos peste 20 de centimetri de straturi de zugrăveală și tencuieli. Cea de-a doua încăpere a Nuka, deschisă recent. Fiind chiar în centrul Clujului, Nuka se află într-o clădire istorică? Știți ce a fost aici în vremuri mai îndepărtate? Clădirea era în secolul XVIII o fermecătoare reședință a unei familii austriece, probabil nobili, funcționari ai imperiului. Nuka se întinde pe partea din față a clădirii, ce era probabil un gang pentru intrarea în curte cu trăsurile. Cum s-a conturat conceptul spațiului? Am creat spațiul cu un vechi prieten și colaborator, designer-ul “clujean” Gosho Stefanov, și ne-am străduit să dăm locului un aer nostalgic, o atmosferă aidoma zilelor fericite din casa bunicilor, o întoarcere la confortul copilăriei. De altfel, se regăsesc și în meniu câteva asemenea “amintiri”. Am pus pe listă raftul decorat cu papiote colorate! Iar pentru alte idei ce implică trofeele de vânătoare, click aici. De unde vin piesele de mobilier și multele decorațiuni vintage cu care creați scenarii savuroase? Mobilierul e făcut la comandă de un meșter priceput în “podoabele vremii”, iar majoritatea decorațiunilor sunt moșteniri de familie, comori din podurile și beciurile familiei. În fotografiile vechi de pe pereți sunt rude: într-una e sora bunicii proprietarului, în alta e tatăl bunicii, luptător în ambele războaie mondiale. Fotografia îl suprinde la 18 ani, înaintea primei plecări pe front. Cum sunt cei care vin la Nuka Bistro? Ce îi face să revină la voi? “Obisnuiții” Nuka sunt oameni veseli și prietenoși. Asta am remarcat ca trăsătură comună la absolut toți. Vin tineri cu laptop-uri să lucreze liniștiți, mame cu pici care adoră să se urce și să coboare de pe fotolii, prieteni să împartă o masă și un pahar de vin, grupuri ce sărbătoresc ocazii speciale… Îi primim cu prietenie și știm întotdeauna că vor sta mai mult decât și-au propus. 🙂 Pentru că le oferim tot felul de motive să o facă: de exemplu, poate vor să citească din cărțile expuse, sau vor fi tentați de cea mai întăritoare cafea din oraș, de un rosé nobil lângă o farfurie cu ceva ce n-au mai gustat din copilărie; vor visa lângă un I Love Cappuccino sau vor face cadou cana I Love Cluj; ori chiar se vor împrieteni cu cineva de-ai casei. Recomandați-ne o cină savuroasă la Nuka. 🙂 Săptămânal, chef-ul bucătar ne propune “miezul săptămânii”: un fel spectaculos, o încântare. Acum recomandăm Supa de Pește, cu…pește, calamar, midii și creveți. La cină, recomandăm paste “la vie en rose”: tagliatelle al dente în sos fin de sfeclă roşie, mac prăjit şi condimente uşor picante, servite cu sos alb de brânză măturată îndelung şi cimbrişor proaspăt, împrietenite cu un Pinot Gris de Dealu Mare. Şi un desert home-made, nici aici nu poţi da greş vreodată, indiferent ce alegi. Poate fi Yogurta: un desert din cremă mascarpone cu fructe de sezon şi fulgi de cioco. Pot fi un tort de ciocolată, o pannacota sau un lapte de pasăre ca la bunica acasă. Bunătăți Nuka: paste “la vie en rose” (sus) și Yogurta (jos). Iar câștigătorul cinei pentru doi la Nuka este Andreea (comment din 4 februarie 2014, ora 12.58). Felicitări! Te vom contacta pentru a stabili detaliile. *Din cele 124 de comentarii, 121 au fost luate în considerare pentru concurs. Iar numărul câștigător ales de random.org a fost 22. Și pentru că un loc frumos trebuie musai gustat, împreună cu Nuka Bistro am pus la cale un Concurs. Premiul: o cină în 2 la Nuka!
Fiecare concurent are voie să se înscrie cu un singur răspuns (drept comentariu la acest post). Câștigătorul cinei pentru 2 persoane la Nuka Bistro va fi desemnat prin tragere la sorți. Deadline: Duminică, 9 februarie, ora 2o.00. Succes tuturor! Fotografii: Ada Muntean, Cătălin Hladi |
Pită de mălai cum făcea bunica. Mi-e dor și de scoverze și hrenzăle <3 Mi-e dor de toată copilăria, de fapt.
Eu pledez pentru prajitura care o pregatea strabunica mea, se numea tort Napoleon, mai nou Millefeuille. De asta mi-e dor cel mai mult. De cate ori am incercat sa o fac dupa retetele noi, nu are acelasi gust desavarsit.
Sunteti foarte tari!
Amintirile de la bunici sunt cele mai frumoase amintiri culinare. De ce mi-e dor, insa, nu prea cred ca voi avea parte. Stia bunica sa faca un sos rosu, cu pui, cum n-am mai gustat niciodata. Mamei nu-i iesea nici pe aproape ca bunicii (nici azi nu suport felul in care-l gateste maica-mea). Altfel, mi-e dor de dereie, nu am mancat parca de o viata. Si imi vin acum in minte tot felul de mancaruri, dar las lista asa.
O reteta unica de tort nemtesc de nuca (… si alte cateva ingrediente secrete, testate si specifice familiei mele). Fac share in exclusivitate la reteta daca voi fi aleasa castigatoare 🙂
un gomboc de branza da vaci a la bunica,…. tari ca piatra:))
nu știu cât de mult mi-ar mai plăcea acum, dar făcea bunica un ostropel..!!!
Mie inca imi face buni un chec de te lingi pe buze, care merge foarte bine cu o cacao cu lapte fierbinte. Nu mai zic de prajitura cu nuca si dulceata de fructe, langa un compot de mere cu scortisoara, sau de gogosile sau “izmenele-ntoarse” care merg pudrate cu zahar din belsug …:)
Prajitura Sumeg 🙂 blat putin gumat, crema de ciocolata si caramel. Excelenta 😀
paine cu maia, of course
Budinca de gris cu lapte – proaspat scoasa din cuptor si cu un strop de dulceata pe crusta aceea delicioasa…
o portie de gris cu lapte si cu zahar caramelizat pe deasupra, asortat cu o “cafeluta”, un fel de cacao cu lapte care numai bunicii stiu sa faca… cu asta ma rasfata bunica din cand in cand in camera ei crosetat
lapte de pasare 😀
Foarte cool acest bistro. foarte cool Cluj!
M-as vedea savurand crema de zahar ars dintr-o oala mica rosie cu buline albe.
Imi facea bunica niste “pereţi” de te lingeai pe degete nu alta. Ce-s “pereţii” astia? E un aluat simplu facut pe soba si umplut apoi cu dovleac. Retata-i stiuta numai de ea, mamei nu i-a spus-o. Si apoi, cand am crescut si am tot cerut “pereţi” a fost prea tarziu. Buna se imbolnavise de Alzheimer si acum ii anul de cand nu mai e printre noi.
Incercasem eu sa intreb si vecine din satul bunicii despre aceasta reteta, fara sorti de izbanda insa.
O sa raman cu pofta toata viata. Si cu dorul de copilarie.
Cremă de zahăr ars! Fără echivoc!
Tortul pe care in copilarie bunica mea mi-l pregatea in fiecare an de ziua mea, Tortul krantz, un deliciu!
Lapte de pasare sau cornulete din acelea sfaramicioase cu silvoita (dulceata de prune fara zahar.. pt cine nu stie 😀 ).
o felie de lacrima de elefant.
Crema de zahar ars, ca la mama acasa…
Turtițe dulci, pe care mi le făcea bunica mereu când mergeam în vacanță la ea. 🙂
Papanasi cu smantana si dulceata. 😀
Pandispan cu frisca si ananas
Lapte cu cicoare si taietei cu nuca/ cu mac! sau taietei cu gris 🙂
Clatite cu dulceata de portocale
Galuste cu prune, tavalite prin pesmet, yummy yummy
Mi-e dor de niste scoverzi cu cas framantat facute pe plita de bunica! 😀
Dar pe aragazele noastre nu ar iesi niciodata asa de bune..
Scoruse sau minciunele cum spun unii si ceai de zahar ars cum numai buni stie sa faca! to die for!
Mirosul care mi-a ramas tiparit in minte este cel de la Gris cu lapte,o picatura de rom si deasupra o ploaie abundenta de cacao amestecata cu putin zahar . 🙂
I upvote this!
Hm, gris cu lapte si cu zahar ars pe deasupra ,numai bun in orice zi !
Piure de cartofi cu chiftele si sos de rosii nici prea gros, nici prea subtire. Si chec pufos.
lapte scopt 🙂 asa cum numai bunica stia sa faca.
Unul din deserturile mele preferate din copilarie sunt turtitele de malai pe care le facea bunica mea. Merg perfect cu putina dulceata deasupra si eventual putina frisca, pentru un desert putin mai sofisticat.
Crema de zahar ars…mmm!
Lichiu cu varza (pe vatra) facut de bunica. Ce mai dimineti…
Contrar curentului ” numai bunica stie sa faca” eu cred ca la Nuka putem savura orice deliciu al copilariei noastre, pentru ca mai presus de bucatar se afla atmosfera, linistea si ragazul locului care te teleporteaza inapoi in timp. Dar ca sa fiu la subiect am sa aleg orez cu lapte si scortisoara si picioruse de broasca pane.
coltunasi cu branza dulce 🙂
placintele cu silvois , in forma de animale 🙂 ! intotdeauna ne aducea zambetul pe buze cu ele 🙂 🙂 🙂
Branzoaice cu marar!
Eu am copilarit in Iasi, dar fiind la origini moldoveanca de peste Prut, majoritatea preparatelor culinare din casa erau din inspiratie basarabeneasca. Abia asteptam sa vina Craciunul pentru ca mama mea sa imi faca tortul “Cusma lui Guguta”. Acum ma emotioneaza pana la lacrimi sa vad piramida acoperita de frisca cand sunt acasa de sarbatori. Ma transpune direct in zilele copilariei cand incercam sa fur ciresele si mama ma alunga amenintandu-ma ca nu mai face nimic. Daca doriti sa incercati, poftim reteta : http://fantezieinbucatarie.blogspot.ro/2011/10/cusma-lui-guguta.html
E superb la Nuka, am ajuns intr-o sambata dimineata cu o prietena si m-am simtit ca acasa. Neaparat sa incercati croissant-ul cu unt si dulceata de trandafiri, de mult n-am mai avut un mic dejun asa gustos.
As savura cu cea mai mare placere un orez cu lapte si mere la cuptor, un deliciu sanatos ce-ti incanta papilele gustative. Si-apoi, cine poate rezista mirosului de mar copt cu scortisoara? 🙂
lapte de pasare! mhmm..
laptele de pasare facut de bunica 🙂 ce vremuri!
Prajitura Mirinda 🙂
Cel mai bun ‘dulce’ din copilărie, mai bun și decât ciocolata, era Negresa, prajitura aia glazurată bine pe deasupra și cu 3 fire de cocos. Nici nu apuca să se racească și nu mai rămânea nimic din ea. Mamă, unde ești? 🙂
orez cu lapte sau malai cu lapte…mmmmmm
Imi e dor de prajitura cu mere facuta de bunica mea. Tin perfect minte ca prajitura avea o cantitate considerabila de mere si blatul era unul mai subtirel si era foarte pufos, galben si gustos. Acest lucru ma facea sa spun ca e mere cu blat, si nu blat cu mere. 🙂
Cel si cel mai dor imi este de o prajitura cu mere taraneasca, cu multe mere si multa scortisoara…mmmmniaaami, delicios:)
gomboti cu prune
budinca de biscuiti 😀
orez cu lapte sau malai cu lapte…mmmm
Turta dulce pufoasa facuta de bunica! 😀
Crema de zahar ars
paine cu ou si cu zahar deasupra, o minunatie, imi placea foarte mult.. eu cu fratele meu o numeam simplu, paine prajita… bineinteles ca aceasta este foarte simplu de facut, dar plecand de aici, bucatarul de la Nuka Bistro poate extrapola 🙂
Zama de hurezi (un fel de supa de taietei), facuta de bunica, din gaini crescute fara proteine si alte prostii, si din legume 100% naturale
Crema de zahar ars!! 🙂
Lapte de pasare cu scortisoara facuta de mama 🙂
Gomboti cu prune, of course, cu o portie substantiala de smantana dulce si pudrati discret cu scortisoara ….
Prajitura cu mere era cel mai bun desert al copilariei mele.
Palaneț cu branză si cozi de ceapă.
Ce imi placea foarte mult, si as manca si acum: cand facea buni taitei de casa, ne prajea mereu o bucata de aluat pe plita, era minunat:D
Tăieței cu varză! Am văzut că se găsesc la restaurantele din Ungaria dar in Cluj eu nu am găsit nicăieri. Si da, îmi aduc aminte de copilărie.
Cuib de viespe cu scortisoara, stropit cu lapte cu vanilie din abundenta, proaspat scos din cuptor: moale, aromat, cald si lipicios!
E varianta traditionala a cinnamon rolls-urilor americane, varianta pe care ne-o facea mama cand eram copii si cand jumatate de tava se topea pana inca cuiburile erau calde.
Amintirea culinara preferata din copilarie est tocanita de pui de casa cu mamaliga si castraveti murati. In fiecare vacante pe care le petreceam la bunica duminica dimineata ne strangeam in jurul mesei si devoram tocanita bunicii.
Hei, dragilor! Eu sunt din Craiova, la facultate in Cluj. La noi la olteni, chisalita de prune era renumita in copilarie, tare mi-e dor de una facuta de bunica cand abia asteptam sa ajung la ea la tara doar pentru ca stia mereu cu ce sa ma rasfete..
placinta cu mere – cea mai frumoasa amintire!
clar LICHIU cu prune si smantana
O prajitura de malai cu lapte, taiata “soldatei” pentru ca toata lumea sa il poata manca linistita indiferent de numarul de ani sau de dinti!…
Sincera sa fiu , imi place foarte mult aceasta idee in stil Ratatouille , amintirile copilariei fiind comoara cea mai de pret pe care cei ratacitori prin lume ca si mine o pot avea. Cred ca niste pulpe de pui la cuptor cu o garnitura de cartofi rantaliti cu ceapa insotiti de castraveciori murati ca la Buni acasa ar fii in stare sa imi smulga lacrimi si zambete in acelasi timp ! As indrazni sa spun ca in momentul de fata nici sushi-ul japonez , nici ,,calamari ripieni” sau stridiile italienesti si nici branzeturile sau somonul afumat olandez nu sunt in masura sa castige competitia !!! Momentan va scriu din Roma, dar dupa 11 februarie voi fi in Cluj si promit sa va vizitez indiferent daca voi castiga ceva sau nu. Va doresc toate cele bune si mult succes , evident !
Lapte de pasare, desertul preferat!
taitei cu Nuka! 🙂
placinta cu mere, gris cu lapte si cacao pe deasupra, minciunele din aluat rasucit. Nu este numai unul.
Pâinea cu ou și ceaiul pe care ni le aducea bunica la pat, în diminețile în care ne trezeam târziu. 🙂
Mi-e dor de prajitura cremes facuta de bunica mea. Ea a facut tot, de la A la Z, si n-a folosit componente prefabricate. Nici n-au existat atunci…
Gomboc cu prune
pancove (gogosi) si minciunele 🙂
Piure de castane.
Bica (cum ii spuneam eu bunicii) imi facea o mancare traditionala din comunitatea ei (a lipovenilor) care se numeste jarcovia, e o mancare din castraveti murati. Nu am vazut mancarea asta in niciun restaurant, dar mie imi place la nebunie… mai ales cea fara carne de cand am devenit vegetariana. Cum bunica a murit anul trecut, acum doar mama imi mai face mancarea asta… asa… o data in an… Poate ca ar trebui sa invat si eu reteta 🙂
🙂 pilaf cu lapte si cu coaja de portocala
Cel mai mult si cel mai mult mi-e dor de “laptele de pasare” facut de bunica mea. E desertul copilariei mele.
Bunica mea gatea dupa stilul unguresc…facea nudli cu zahar si nuca…..aluat ca cel de gomboti (galuste cu prune) !
placinta cu urda dulce
Galuste (din faina )cu carne de pui ( de casa) si sos de ceapa si ardei ……un deliciu !
Mama făcea o prăjitură cu cocos și bezea. Nu știu rețeta. Mami a pierdut rețeta… De-atunci n-a mai făcut. 🙁 Mi-e dor de prăjitura fină-finuță.
Palanete, placinte facute in cuptorul de paine, din aluat de paine, umplute cu branza de oaie si cozi de ceapa sau cu varza calita.
budica de gris cu miere si scortisoara.
Papanasi cu smantana si silvoita de prune 🙂
“Tort de nuca fiarta”! Asta e tortul care imi vine prima data in minte. Pe locul doi ar fi “Tort cu 1000 de foi”… sincer nu stiu daca au alte denumiri…
gustul e in amintire…in placinta cu branza facuta de bunica, moale si zemoasa, cu marginile crocante de la zaharul caramelizat…reteta a ramas un secret, dar ma bucura locurile si oamenii care imi aduc aminte de bunatati:)
As merge pe un lapte de pasare 🙂 Cred ca ar fi foarte interesant si il gasim/gatim din ce in ce mai rar zilele astea.
Eu mancam orice, insa tin minte ca niste gris cu lapte cu sos de zahar ars era o bucurie pentru mine si sora mea.
Localul prezentat îmi aduce aminte de recomfortantul orez în lapte cu miros îmbietor cu dulceaţă de cireşe amare într-o casuţă de lemn într-un sat de munte….
Ce poate fi mai bun decat “Amintiri din copilarie”? 🙂 Pâinea in ou și un ceai fierbinte, asa cum le pregatea bunica…mmm
Tort de mere rasturnat sau crema de zahar:)
Comentariile voastre sunt delicioase, adaug si eu gombotii cu prune, laptele de pasare si budinca de taitei cu branza dulce la cuptor. Dar lista e mult mai lunga, de fapt…
Niste palaneti cu branza dulce si marar!! Sau o tocanita de hribi. Delicios!
Mama ne facea clatite cu urda si marar…..Yummy! sau cremes fara foi.Iar bunica ne facea la micul dejun paine prajita in ou si cafea de cicoare cu lapte,iar in zi de post,piane prajita cu usturoi si ceai :).
Gomboti cu prune, definetely!
ce imi aminteste de bunica, este nelipsitul galbenus de ou cu zahar, inainte de mic-dejun 🙂
Pentru mine, nimic nu se compara cu gustul natural si aromat al mancarurilor gatite de scumpa mea bunica. unul din felulurile mele preferate este puiul cu ciuperci si smantana, (care evident avea usturoi din pliiin 😀 ) iar langa, mamaliguta din faina facuta in casuta lor mica. Iar nelipsita prajitura cu mere era surpriza preferata a nepotilor. 🙂 La cat mai multe amintiri !
Salam de biscuiti.
Celebrele “nuci” umplute cu ciocolata.
“uscatele” cuzahar pudra si gem 🙂
mere coapte cu scortisoara <3 o adevarata nebunie pt papilele gustative ale fiecaruia 😛
dovleac la cuptor cu miere si nuci 🙂 yummy 😀
prima oara la dumneavoastra pe site si observ discutii culinare in loc de discutii vis-a-vis de design, apropo Nuka Bistro e cam naspa – parere personala – spatiu incarcat, culori nepotrivite( nu are nici o linie), zonele de tablouri sunt atat de incalcite ca am impresia ca de abia astepti sa ajungi din nou afara…
PS baclava ca-i romaneasca :))))
Prajitura cu fructe – un blat de tort galben, pufos, facut din muuuulte oua, in care punea fructe in functie de “ce era copt atunci ” : visine, capsuni, cirese, caise sau nuci maruntite, iarna !
Orez cu lapte si cacao sau gris cu lapte si gem. Acesta este gustul copilariei!:)
Rosenkrantz!
Budinca de paste cu coaja de portocale si rommmmm….!
Crema de zahar ars !!!!!!!!!!
Spumos de visine cu crema de vanilie 🙂
Spuma de zmeura!! Nu stiu cum o facea bunica, dar era cu zmeura adunata din padure si era genialaaaaaa!!!!
Palanete cu varză 😡
crema de zahar ars 😀
Clătite cu dulceață de cireșe amare :).
Imi amintesc ca atunci cand eram mica eram absolut fascinta de placinta de mere pe care o facea bunica unei bune prietene si, de fiecare data cand incerca mama sa ma multumeasca, ceva lipsea. Dupa vreo 15 ani si cateva incercari, am concluzionat ca ingredientul acela special era grisul – dar tot nu bag mana in foc ca asta era secretul.
Branzoaice moldovenesti (cu branza dulce de vaca)
Am citit mai sus despre clientii care frecventeaza localul cum ca ar fi si mame cu pici, apoi am vazut si cateva scrumiere pe mese. Intrebarea este, e local de fumatori sau nu? Sau e impartit pt nefumatori/fumatori?
Eu propun o falsa amintire din copilarie, care a intrat in viata mea acum cativa ani tocmai pentru ca este gustarea nostalgica din copilarie a nenumarati britanici de toate varstele: scones! Cele mai bune sunt si cele mai simple, facute din faina, unt, lapte, putina sare si ceva praf de copt. Se fac in 10-12 minute in cuptorul incins, deci merg si pentru o gustare rapida in timpul saptamanii, si in nici un sfert de ora toata casa miroase a paradis. Mi le inchipui (si le servesc eu insami) cu mascarpone, care e cel mai apropiat inlocuitor de clotted cream, si cea mai buna dulceata – cirese amare, trandafiri, portocale sau caise – alaturi de o cana de ceai tare sau cafea.
preferata mea de departe este prajitura cu mere . . . sa nu uitam nici de placintele cu silvorita. un deliciu!
Lapte de pasăre, rețeta bunicii.
Paine cu ou si ceai de menta 🙂 In fiecare sambata dimineata ma intorc cu drag la Nuka.
Mi-e dor de lapte de pasare sau gomboti cu prune 🙂
Draga Lidia, avem in meniu paine cu ou (bundas kenyer/ friganele) langa o cana de ceai de menta. Te asteptam cu drag <3
[…] DESIGNIST publicat, la recomandările voastre am adăugat pe hartă câteva opriri noi: Casa Boema, Nuka Bistro, iar acum YOLKA. De fapt, YOLKA a fost în topul popularității recomandărilor voastre, așa că […]
E fara suflet mancarea, ca si celelalte 3 restaurante de pe acea strada, au acelasi patron si din cate am realizat aceasi bucatarie.
Nu prea e nici cum mancarea, pe bani mai putini de atata este mult mai buna si mai cu suflet si mai bine prezentata la Bricks. 🙂
aia-s papanasi cu branza de vaci 🙂
suuper !!!