Se spune că secretul unei vieți liniștite este să fii suficient de determinat ca să găsești soluții pentru problemele care îți pun piedici și suficient de echilibrat ca să accepți că unele probleme…pur și simplu nu au soluții! Nu e nevoie să vă mai spunem că arhitecții care au semnat proiectele de mai jos fac parte din prima categorie, nu? 🙂 Profesioniști care, nevoiți să rezolve probleme puse de relief, de luminozitate, de dispunerea funcțiunilor sau de orientarea terenului, s-au adaptat și le-au îmblânzit. Casele pe care le vei vedea mai jos fac parte din lista de proiecte înscrise în secțiunea “Arhitectura locuinței” a Anualei de Arhitectură București 2018 (+ un bonus).

Casa M – arh. Silviu Mihăilescu / SMAA

Privită din față, Casa M ne-a dus cu gândul la ordonarea subiecților dintr-o fotografie de grup: cei mai înalți, în spate, cei mai scunzi, în față, cât să poată privi cu toții spre aparat. În cazul nostru, înalții sunt terasele, scunzii sunt corpurile de la parter, iar aparatul foto este priveliștea parcelei întinse și verzi. Un joc de casete vitrate care vor să profite de lumina naturală, dar riscă să fie copleșite de ea. Și aici intervine problema casei (dar și soluția! 🙂 ).

“Deoarece fațada principală îndreptată spre grădină este puternic vitrată și orientată către sud și est, a fost necesară o sumă de intervenții cu efecte estetice notabile pentru a asigura umbrirea acesteia: placa de peste parter iese puternic în consolă, iar la partea superioară a golurilor de la etaj sunt prevăzute copertine subțiri. Acestea asigură umbra necesară pe perioada verii, însă permit soarelui de iarnă să încălzească interiorul”, a explicat arhitectul.

Banda de culoare neagră care înconjoară întregul volum al parterului este realizată la exterior dintr-un profil metalic U, iar la interior din grile metalice și contrastează cromatic albul placajelor. 

Casa/Vila S –  arh. Bogdan Andrei Fezi / S.C. Arcvision S.R.L.

De la un marshmallow la o casă inteligentă care vrea să surprindă mutabilitatea lumii e cale lungă, dar nu neapărat și vizual. Cel puțin asta par să arate Casa M și forma ei organică la prima vedere. Povestea construcției este, însă, mult mai complexă de atât și include studii, machete, straturi de spumă, simulări 3D și surse alternative de energie. În plus, modelajul casei e și soluția care asigură protecția la lumină și la vânt.

“Primele discuții cu beneficiarul legate de proiect au pornit de la migrațiile umane. Tindem să ne gândim la persoane ca și cum s-ar așeza definitiv într-un loc și la case ca fiind eterne, dar oamenii, străzile și regulamentele se schimbă fără încetare. Proiectele cresc, clădirile îmbătrânesc, uneori se schimbă și, de cele mai multe ori, se sting. Miza proiectului a pornit de la a imortaliza un instantaneu din mișcarea lumii. Pentru a atinge obiectivul, au fost realizate studii pe machete și simulări pe calculator. Unele au privit zăpada și vântul, altele lumina și apa. Straturi de spumă au fost pulverizate pe machete iar, apoi, secțiunile au fost utilizate pentru modelul 3D”, a povestit arhitectul. 

Dincolo de forma spectaculoasă a construcției, casa de 323 mp a pus accent pe minimalism și minimizare cromatică: materialele au fost reduse la minimum, albul fațadei îi subliniază forma, pardoselile sunt și ele albe, iar placările au fost făcute cu aluminiu gri.

Comana House – arh. Radu Cristian Rădulescu / ARhit / BIA Rădulescu Radu

Dacă proprietarul acestei case din Comana, județul Giurgiu, ar primi întrebarea morocănoasă “Ce faci, domnule, ai casa în pantă?”, ar putea răspunde ferm “Da!” și ar exagera doar un pic. Mai exact, denivelarea terenului pe care e plasată casa a obligat echipa de arhitecți să inventeze soluții și să se adapteze, ba chiar le-a dat un bonus: realizarea unui subsol sub zona de zi a locuinței – accesul la parter se face pe o scară exterioară, din zona platformei parcărilor.

A rezultat o volumetrie dinamică și un plan pavilionar al casei, care se dezvoltă în jurul curții interioare. Acoperișul în șarpantă de lemn, învelit în tablă fălțuită, se cască ici-colo și lasă la vedere pereții placați cu lambriu alb.

Casa pasivă – duplex – arh. Marius Velicu / DUBLU V STUDIO  

Arhitectul acestei case semi-îngropate, compusă din două apartamente organizate pe două niveluri, s-a încăpățânat să contrazică relieful din Poiana Mărului (județul Brașov) și s-a folosit pentru asta de principiile construcțiilor pasive, singurele capabile să ignore constrângerile legate de altitudine (920m), amplasarea pe vârful dealului, vântul puternic, temperaturile scăzute în timpul iernii, corelate cu locuirea temporară a casei, lipsa izvoarelor de adâncime și accesul dificil cu materialele de construcții.

Deschiderea către sud, care menține temperatura aproape constantă la demisol, a fost una dintre soluții. Problema căldurii a dus la straturi alternante de termoizolație și camere de aer și izolarea acoperișului cu o saltea de celuloză de 26-28 cm. De altfel, principala sursă de căldură este un sistem format dintr-un termo-șemineu care încălzește întreaga casă. Apa de ploaie, care se colectează de pe acoperișul casei și e păstrată în rezervoare îngropate, a rezolvat problema lipsei de izvoare de adâncime.

Locuința din Bucureștii Noi – arh. Emil Burbea-Milescu, arh. Oana Gabriela Iacob, arh. Radu Ponta, Alexandra Zăgan, arh. Alexandru-Claudiu-Mihnea Mateescu, arh. Răzvan Florian Delcea / Republic of Architects  

Exterioară, dar aflată în mijlocul casei, interioară, dar echivalentă cu un gol, “curtea de lumină și ventilație”, așa cum au numit-o arhitecții este, de fapt, o secțiune longitudinală a casei, în care au încăput un loc de luat masa/salon în aer liber. Un spațiu de detentă care “aerisește” accesul principal puțin cam prea înghesuit, să-i zicem.

“Casa se înfășoară în jurul acestui gol și “comunică” cu el la toate nivelurile prin deschideri controlate ale spațiilor interioare. La nivelul solului, spațiul curții este utilizat în totalitate și chiar amplificat prin împingerea închiderii virtuale a lui până la limita parcelei. În înălțime, golul se mobilează cu un balcon, un bovindou și este scurt-circuitat de o traversare”, potrivit arhitecților. 

Casa din garaj –  arh. Bogdan Teodor, arh. Andreea Enache / B.E.T.A. – Birouri asociate de arhitectură

Să spui că locuiești într-un garaj nu sună neapărat foarte vesel sau măcar estetic, dar casa din garaj, singurul proiect din lista noastră care a fost înscris în secțiunea “Arhitectură, conversie și restaurare” a Anualei de Arhitectură București 2018, e hotărâtă să demonstreze contrariul. Amenajarea înseamnă, de fapt, adaptarea unui fost garaj de 230 mp, în care se afla un motor tehnologic, la cerințele unei locuințe urbane compacte și cu trei niveluri – subsol (obținute deoarece fundațiile garajului se aflau la 1,80 m adâncime), parter și etaj.

Arhitecții au păstrat structura inițială a garajului, în care au distribuit cursiv funcțiunile firești: livingul, siningul și bucătăria la parter, dormitoarele și băile, la etaj, spațiile tehnice, ba chiar și cele de loisir și fitness, la subsol. Deschiderile vitrate și șarpanta sunt proiectate așa încât să asigure cât mai multă lumină naturală în interior.

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România Filiala Bucuresti (OAR-B), care premiază și promovează proiecte arhitecturale bucureștene realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în capitală și în diaspora. Intenția organizatorilor pentru ediția anului 2018 a fost de a identifica coeficientul de plus-valoare pe care arhitectul și arhitectura le aduc vieții urbane contemporane, iar tema a fost “de utilitate publică”. Citește aici interviul cu noul președinte OAR-B, dr. arh. Emil Ivănescu.

Poți vedea celelalte proiecte înscrise în secțiunea „Arhitectura locuinței“ din cadrul Anualei de Arhitectură București 2018 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Fotografii: Casa M – Cosmin Dragomir | Casa S, Casa Comana, casa pasivă, casa din garaj – prin OAR | Locuința din Bucureștii Noi – Dafina Jeaca