Propuneri pentru arhitectura urbană și rurală a viitorului: proiecte de diplomă
Pe Designist.ro evităm, de obicei, proiectele 3D. Și asta nu pentru că nu le-am aprecia (sunt proiecte care cer un grad foarte înalt de minuțiozitate și ni s-a întâmplat adeseori de-a lungul vremii să ne uluiască gradul de realism al unora dintre ele), ci pentru că alegem, în mod obișnuit, să povestim despre proiecte deja finalizate și puse în valoare prin ședințe foto bine coordonate. Totuși, secțiunea cercetare prin arhitectură / diplome de arhitectură a Anualei de Arhitectură București 2019 ne-a convins să facem o excepție: include proiectele de diplomă de arhitectură din universitățile și facultățile de arhitectură din România concepute în anii 2018 – 2019, propuneri care nu au fost încă puse în practică, dar care mențin speranța proaspătă. Iată mai jos preferatele noastre. Citește celelalte articole ale rubricii Anuala de Arhitectură 2019 aici. Școală de meserii în (vechea) Calea Rahovei – premiul secțiunii Autor: arh. Magda-Iulia Juravlea Îndrumător: conf. dr. arh. Florian Stanciu Ciclicitatea rolurilor: la mai bine de un secol de la înființarea Institutului Elisabeta Doamna, prima școală de fete în limba română din București, grădina de la intersecţia străzilor George Georgescu şi Justiţiei devine, iar, curtea şcolii. Cel puțin, potrivit proiectului de diplomă care a obținut premiul secțiunii: o școală de meserii care plasează atelierele de altă dată în realitatea anilor noștri și finisează îndeletnicirile clasice.
Centru social-filantropic – nominalizare La răscrucea dintre locuințe individuale sărace, un parc și un lac stă Mănăstirea Plumbuita, monument istoric unde proiectul propune ridicarea unui Centru social-filantropic de reintegrare socială. Poți descoperi progresiv curțile cu tematici diferite, care marchează limita către public. De altfel, curțile sunt delimitate de cele două volume – unul destinat activităților publice pentru copiii și tinerii din comunitate și al doilea, cazării temporare pentru tinerii care ies din sistemul instituționalizat și se pregătesc pentru viața viitoare. Ferma didactică de horticultură și acvacultură. Reîntregirea moșiei Marghiloman – nominalizare Îndrumători: Prof.Dr.Arh. Dorin Stefan, Conf.Dr.Arh. Iulius Cristea, Lect.Dr.Ing. Dragoș Marcu Moșia Marghiloman se retrezește în comunitatea satului Hagiești din Bărăgan după o restaurare incompletă a conacului și a bisericii Sf. Nicolae. Ferma didactică de horticultură și acvacultură își propune să recupereze identitatea moșiei și să fructifice tradiția agrară a zonei. Ca urmare, ferma va promova cercetările agronomice și va servi ca spațiu de pregătire a viitorilor specialiști. Spațiu muzeal cinematografic senzorial “Marconi”, București – nominalizare Autor: arh. Adrian Ioniță Îndrumător: Prof. dr. arh. Adrian Spirescu Dinamica cinematografică intră în arhitectură prin secvențe distincte care fuzionează în compoziție. Este o simplificare a conceptului creat pentru Spaţiul muzeal cinematografic senzorial care propune o relaţie experimentală utilizator – spațiu și utilizator – utilizator. Elemente simbol care trimit spre imagini din lumea cinematografică, activităţi de socializare şi dezbatere, workshop-uri, cursuri și proiecții de film sunt actori în rolurile principale.
Locuință privilegiată urbană Autor: stud. arh. Anton-Octavian Ghițu Îndrumători: dr. arh. Ștefan Simion, structura – lect. dr. ing. Alexandru Basarab Cheșcă Privilegiu prin normalitatea adaptării la contextul urban și la vremurile contemporane: proiectul locuinței privilegiate este conceput pentru țesutul vechi al Bucureștiului, în zona Maria Rosetti, cu scopul de a îmbina armonia stilistică, funcționalitatea și tehnologia de vârf într-o compoziție vitrată, înconjurată de natură. RE-KUL: centru de studii în arhitectura fortificată balcanică a sec. XVIII Autor: Ioana Hură Îndrumători: lect. dr. arh. Vlad Thiery, asist. dr. arh. Sebastian Stan, ing. Mădălin Coman Chiar dacă poartă (aproape) același nume, nu o să-ți povestim acum despre noul teatru independent din complexul bucureștean Industria Bumbacului (Recul), ci despre un proiect care pune sub reflector procesul de reactivare și reintegrare a locuințelor-turn din Măldărești, județul Vâlcea (RE-KUL) – potrivit autoarei, “valorea acestei arhitecturi constă în unicitatea sa – atât la nivel mondial, prin particularitățile locuințelor-turn, cât și la nivel local prin caracterul specific al culelor din Oltenia și din Muntenia”. RE-KUL este compus din două părți: muzeu și centru de cercetare și restaurare, menite să educe asupra fenomenului și să încurajeze introducerea României într-un traseu turistic de tip circuit de vizitare al culelor (alături de Albania și Bulgaria). Muzeu Maritim Autor: drd. arh. Anca Georgiana Muicu Îndrumător: lect. dr. arh. Vlad Eftenie Localizat peste mări (nu chiar) și țări (multe), în Scheveningen, Haga – Olanda, muzeul maritim ar porni din subteran, de la cea mai întunecată parte a istoriei locului, austerul buncăr. S-ar ridica treptat, scoțând la iveală o diversitate de spații, forme, lumini și suprapuneri pentru a accentua senzația de ”navigare” prin trecutul portului. Deznodământul se află pe o belvedere, unde, după ce ai aflat toată istoria portului, îl poți admira în întregime și vizual. Palatul Muzicii “George Enescu” Autor: arh. Gianina Toader Îndrumători Ce alt loc mai potrivit decât Calea Victoriei? Palatul Muzicii își propune să depășească statutul de sală de concerte și să reprezinte un centru al muzicii pentru workshop-uri, repetiții individuale, un spațiu deschis, în care foaierul să se întindă de jur împrejurul sălii principale. Până la urmă, o cutie muzicală protejată. Cămin studențesc al Universității „Danubius” Autor: arh. int. Iulia-Claudia Danilescu Îndrumător: conf. dr. arh. Cristina Pană Reprezentant al Secțiunii adiacente, de cercetare prin arhitectură / diplome amenajări de interior și design industrial, căminul studențesc din campusul Universității “Danubius” este, în prezent, nefinalizat și predispus degradării. Ca urmare, proiectul încearcă să răspundă nevoilor de cazare a studenților și să ofere strategii sustenabile: generarea energiei electrice, eficientizarea consumului resurselor, reciclarea deșeurilor și angajarea studenților la recepție și anti-cafeneaua cu zona de studiu inclusă. Dincolo de parterul și demisolul cu spații comune, construcția are cinci niveluri rezervate camerelor și un ultim nivel unde funcționează asociația studențească.
Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), care premiază și promovează fie proiecte arhitecturale din București, fie proiecte realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în Capitală și în diaspora. În 2019, Anuala de Arhitectură a inițiat programul “FORUM BUCUREȘTI”, care continuă și în 2020, cu scopul de a analiza oportunitățile de dezvoltare arhitectural-urbanistică a Capitalei din perspectiva europeană. Poți vedea și alte proiecte înscrise în categoria “Diplome de arhitectură” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2019 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești. Imagini: prin Anuala de Arhitectură |