Mergem măcar o dată pe an la Sibiu sau, cum i s-a dus vorba, în orașul lucrului bine făcut. Între noi fie vorba, chiar e un oraș în care simți că ești în vacanță: peste tot turiști, tihnă și, vorba reclamei, fainoșag. Un tur de Designist se impunea, mai ales că la ultima vizită, de sărbători, am explorat un pic mai mult locurile fine ale orașului. Lista noastră, mai jos. Suntem curioși câte din recomandări sunt și pe lista voastră. 🙂

Foto: Șerban Bonciocat

Bine ați venit la Casa Max! Locul unde vii și la prânz sau cafea, dar poți rămâne și peste noapte: alăturate restaurantului sunt și apartamente de închiriat. Despre restaurarea casei am aflat prin prietenii de la Igloo media: restaurantul a fost inclus și în volumul Restaurante din România, și în volumul 15re.

Proiectul de restaurare și amenajare este semnat de biroul de arhitectură Arhimus, iar cele mai vechi părți ale casei datează din secolul XIV (gotic târziu). Amenajarea interioară a recuperat și păstrat intacte elementele de tămplărie, planşee pictate, tencuielile de epocă.

Detaliu: pictura plafonului din grinzi

Cine este Max? Un elvețian pasionat de clădiri istorice – Max Schweizer, care, în 2006, când a cumpărat casa de pe strada Ocnei numărul 22, și-a dorit ca o vizită aici să ne transporte înapoi în timp, și a reușit.

Restaurantul Casei Max are acum specific italienesc.

O altă restaurare de vizitat, tot dintr-o zonă a Sibiului conturată în jurul secolului XIV, tot un restaurant ce are alăturat și un hostel (un boutique hostel chiar), este casa de pe strada Felinarului, numărul 8.

Strada Felinarului – o vedere din Sibiu. 🙂

Proprietatrii au început restaurarea casei și transformarea în restaurant în 2007. De proiect s-a ocupat arhitectul Lucian Alexandru Găvozdea, iar restaurea a fost și premiată în 2010.  Din octombrie 2014, restaurantul Felinarul a fost preluat de o tânără familie din Sibiu. Hostelul alăturat nu mai există, dar urmează să fie deschise două apartamente în regim hotelier. Povestea pe larg a amenajării o citești aici.

Trecem la decoruri mai contemporane, pe aceleași fundaluri medievale. Music Pub  poartă semnătura biroului de arhitectură Metropolis (arh. Dragoș Epure, arh. Vladimir Mîndru), care i-a dat un nou look în 2014. Decorul medieval a fost dramatic completat cu multe lumânări, corpuri de iluminat și decorațiuni metalice. Ne plac plăcuțele colorate inserate în blaturile meselor și în podea – ne amintesc de cele de la Manolo Manufaktura.

În Music Pub vii la concerte live și seri cu muzică faină, aici au loc festivaluri (Sibiu Jazz Festival, de exemplu), se proiectează filme (a fost locație oficială TIFF) etc. Dar vii și să-ți bea cafeaua în timpul zilei, mai ales că au și terasă.

 Lili’s e cu siguranță locul unde am zăbovi mai mult în Sibiu. Cine e Lili? Cățelușa super drăguță a cafenelei-restaurant, pe care ai mari șanse să o cunoști.

Ne place aerul vintage colonial de la Lili’s, pentru că îți dă o stare boemă, foarte lejeră. În restaurant vei descoperi mai multe trofee-jucării cu tot felul de animăluțe.

De Sărbători, exact ca fetița cu chibriturile, la aproape -20 de grade, noi ne-am lipit de “vitrina” Kulinarium. Înăuntru, plin ochi, și cald, și frumos. Kulinarium e un restaurant nou deschis în Piața Mică: e foarte rustic dichisit, amenajat simplu, grafic, expresiv. Nu am mâncat, din motive de nerezervare a unei mese în spațiu, dar ce am văzut în farfurii arăta tare bine.

Și uite așa am ajuns în La etaj, într-o cafenea cu vibe super tineresc. Ne-au picat ochii pe pereții finisați gri-beton, pe masa cu blaturi de lemn din mijlocul căreia creștea iarbă și, în larma binedispusă de sâmbătă seara, ne-am propus să revenim pe zi, să savurăm mai mult din lumina și cafelele locului.

Masa din care crește iarbă

Însă pe zi am fost la Pardon – Atelier Cafe & Bistro, cea mai frumoasă cafenea din Sibiu în care am intrat – ticsită șic de cărți, mașini de scris, memorabilia și decorațiuni retro. O cafea, cu pâinea casei, unt și dulceață te fac să începi ziua cu un avânt princiar. 🙂

Pentru vremea de terasă, puneți pe listă și mica grădină “secretă” de la Pivnița de Vinuri, pe care abia o ghicești de la baza scărilor ce coboară spre ea.

Fotografii: prin Igloo Media, Metropolis birou de arhitectură și locurile menționate în articol.