După mulţimea de cafenele, baruri și restaurante faine, cu decoruri care mai de care mai surprinzătoare, Clujul scoate din mânecă nişte aşi experimentali şi în zona amenajărilor de locuinţe. Un exemplu este Urban Apartment, care pe noi ne-a fermecat cu dialogul dintre vechi și nou, dintre intimitatea la care te aștepți când te cazezi într-un aparthotel și scenografia creată de poveștile obiectelor vintage puse într-un context contemporan.

Urban Apartment este al doilea „copil” al Art Apartments Cluj şi am aşteptat cu interes „naşterea” lui, după ce am fost captivaţi de primul „frate”, un studio prezentat deja de noi aici. „Fratele mai mare” (ca dimensiuni) este amplasat în aceeaşi locaţie, într-o căsuţă veche, retrasă în spatele curţii, din zona cunoscută drept Cetăţuia, foarte aproape de centrul vechi al Clujului, însă ferită de tumultul oraşului.

Noi am fost aici în luna noiembrie a anului trecut, cu ocazia cursului de Design Interior susţinut la Cluj, şi am fost întâmpinate cu multă căldură. 🙂

Autorul amenajării și proprietarul casei, Doru Tonea, este şi restaurator pasionat de mobilă şi obiecte vechi – mai multe despre salvarea obiectelor „pierdute” poţi afla chiar de pe site-ul său. Doru imprimă un suflu nou stilului industrial prin combinarea elementelor specifice acestuia (metal, cărămidă aparentă, beton, ciment) cu piese de mobilier şi decoraţiuni recuperate. Acestea, găsite de Doru la târguri de vechituri şi recondiţionate, ies în evidenţă ca adevărate vedete ale amenajării. Şi nu întâmplător, pentru că această deturnare a industrialului către domestic a venit iniţial dinspre artişti, locul se transformă firesc şi într-o “galerie” de artă neconvenţională (mai rar una în care să poţi locui! :)), unde sunt expuse lucrări de artă.

„Stilul industrial mă atrage pentru că foloseşte materiale brute, apropiate de starea lor naturală (metal ruginit, beton aparent, lemn nefinisat, piatră).(…) Ideea este să arăt că lucruri, care aparent sunt din alte lumi, foarte diferite, pot conlucra, creând o atmosferă cu personalitate”, povestește Doru.

Modificările principale aduse vechiului imobil au fost schimbarea acoperişului tip şarpantă într-un acoperiș tip terasă, care urmează să găzduiască tot felul de întâniri relaxante. Doru a lăsat la vedere cărămida, pe care a scos-o în evidență alăturându-i câte o porțiune de zid finisat cu o vopsea ce imită betonul aparent. Suprafaţa utilă este de 60 de mp, compartimentaţi în trei încăperi: zona de living şi bucătărie, de unde intri în cele două dormitoare, fiecare cu baie proprie.

La interior, obiectele vechi readuse la viaţă ne spun o poveste despre tradiţie, despre rădăcini, despre identitate. Doru parcă abia aşteaptă să ne spună câte ceva despre fiecare:

„Piesele de mobilier sunt în mare parte în stil tradiţional – ţărănesc, cu o nouă energie ce vine de la culorile îndrăzneţe pe care le-am folosit la recondiţionarea lor. Ca mobilier de bucătărie am ales să refolosesc un foarte vechi ler (n.r. cuptorul mașinii de gătit), unde am încastrat o plită electrică şi o chiuvetă. Bufetul care deserveşte această încăpere este un bătrân frigider din lemn, de spital (interiorul este căptuşit tot cu tablă zincată, iar pereţii acestuia au o grosime de aproximativ 10 cm). Tot aici este şi tabla de scris (pe care o consider un “must have” în orice casă), unde pot oricând să las un gând bun oaspeţilor mei :)”

În ton cu filozofia stilului industrial, obiecte care au fost cândva unelte, aparate sau piese mecanice folosite în fabrici sunt acum transformate ingenios în piese de mobilier sau decoraţiuni.

„În dormitoare am ales să confecţionăm paturile din grinzi de lemn recuperate din demolări. Duşumelele sunt și ele din lemn masiv de stejar şi salcâm. Pentru contrast, am adăugat dulapul de metal, scaunul de combină, tot metalic, şi noptiera din acelaşi material, care este o veche cutie de muniţie.”

Metalul, mai ales cel cu aspect ruginit, apare ca o componentă esenţială a decorului industrial şi îl regăsim atât în piese de mobilier, cât şi în accesorii. Corpurile de iluminat valorifică şi ele din plin acest material.

„Ca obiecte de iluminat, am ales ca fierul ruginit sa fie vedeta. 🙂 În dormitorul mic sunt “de veghe” două faruri de la aceeaşi combină.”

Tablourile sunt semnate de artisul Dănuţ Tonea, tatăl lui Doru.

Băile ne surprind prin contrastul puternic dintre finisajele brute: cărămida, betonul lăsat aparent, mozaicul de ciment, lemnul îmbătrânit de timp şi obiecte decorative retro sau recondiţionate, care îndulcesc un pic nota aspră, masculină.

   „În băi am combinat acelaşi lemn de stejar şi salcâm cu pardoseli de mozaic şi chiuvete tot de mozaic, turnate şi finisate de noi”, adaugă Doru.

„«Scara lui Iacob», opera dintre cele două tablouri mari din living este opera lui Liviu Mocan, artistul meu preferat din Cluj, iar ca să nu se simtă singură am ales să facem şi o variantă în mărime naturală a acestei scări – scara de lângă bufetul bucătăriei”, adaugă Doru Tonea.

Umeraşele tapiţate aduc o notă delicată în setting-ul industrial, iar gramofonul te trimite cu gândul la perioada interbelică.

O găletuşă vopsită se transformă într-un suport original pentru mărunţişuri.

Contrastul între stiluri şi texturi pune în valoare aceste cuiere recondiţionate.

Nu-i aşa că telefonul arăta mai bine pe vremea când avea disc şi furcă? 🙂

Ceasul de perete, chiar dacă este o intervenție de design contemporan, aduce cu o ilustrație dintr-o carte renascentistă.

Experienţa de a locui în acest apartament o poți avea şi tu, pentru că se închiriază în regim hotelier. Poți face rezervarea fie pe pagina de Facebook, fie prin booking.com.

Fotografii: Alexandru Lates