Școli, locuințe sociale, biserici, biblioteci: 7 proiecte care pun arhitectura în slujba oamenilor

Încă de la începutul anului, ți-am povestit despre premiile EU Mies van der Rohe 2017: și aici, când am analizat proiectele românești înscrise în competiție, și aici, când am fost încântați de casa din orașul catalan Granollers. Astăzi, explorăm câteva dintre proiectele înscrise în concurs dintr-o perspectivă care nu ține doar de cum arhitectura transformă estetic, ci și de cum ea redă oamenilor spații comunitare și le oferă o viață mai bună.

1. Școala Inchicore – Dublin, Irlanda  

O școală primară împacă diferențele dintre o clădire de secol 19 și un corp nou, în care se află săli de clasă, facilități pentru profesori și părinți și o sală polivalentă. Scopul noii structuri este de a completa și a conserva vechea clădire, dar și de a extinde curtea, protejând castanii care o înconjoară.

Noua clădire este construită din blocuri de beton. Parasolarele care secționează pereții vitrați transformă dramatic sălile de clasă de la un sezon la altul, pe măsură ce copacii își schimbă culorile și lumina trece printr-un circuit continuu – o nouă ocazie de a-i educa pe cei mici.

2. Studiourile Holmes Road – Londra, UK

Asemănătoare cu un curcubeu vălurit, studiourile Holmes Road sunt menite să asigure cazare confortabilă, consiliere și asistență pentru 59 de oameni fără adăpost. Micro-casele sunt din cărămidă (ne amintesc întrucâtva de casele din Dublin) și au câte un dormitor aflat la mezanin, deasupra sălii de baie.

Lumina intră în camere prin ușile parțial vitrate, prin ferestrele circulare, ca niște hublouri. Toate apartamentele sunt îndreptate spre curtea interioară care oferă rezidenților ocazia să petreacă timp împreună și să grădinărească.

3. Biserica Suvela – Espoo, Finlanda

Toți pentru unul și o biserică pentru toți, cam așa pot fi descrise comunitatea multiculturală din Espoo și biserica Suvela, care își propune să ofere un spațiu pentru toți locuitorii orașului, indiferent de convingerile religioase. Astfel, clădirea joacă o mulțime de roluri: de creșă și grădiniță, de spațiu pentru tineri, de cluburi comunitare, birouri pentru angajați și asistenți sociali, de restaurante cu prețuri reduse și, firește, de capelă pentru serviciile religioase. Toate aceste funcțiuni sunt localizate pe același nivel, iar construcția îmbrățișează curtea interioară.

În ceea ce privește materialele, construcția este o structură hibrid compusă din elemente de lemn, beton și oțel. Exteriorul este format dintr-o carcasă din cupru, ecologic, durabil și reciclabil. Interiorul este îmbrăcat în lemn natural de molid local, care oferă o atmosferă echilibrată și familiar nordică.

4. Biblioteca publică Beyazıt – Istanbul, Turcia

Prima bibliotecă publică din Turcia, Beyazıt, a fost construită în 1884. În 2016, restaurarea ei a implicat un proces delicat de conservare a exteriorului, dar și de actualizare a funcțiunilor sale interioare. Prin reorganizarea bibliotecii, arhitecții au adăugat monoliți din sticlă destinați prezentării celor 25.000 de cărți rare și manuscrise din colecție și spații de studiu acoperite și descoperite, de-a lungul curții interioare.

Transparența permite vizitatorului să vadă cărțile și să le consulte într-un mediu protejat.

De la înălțime, o membrană gonflabilă transparentă acoperă curtea, filtrând lumina.

5. Case comunitare – Barcelona, Spania

Un al doilea proiect care oferă adăpost categoriilor sociale dezavantajate, grupul de case comunitare din Barcelona înseamnă locuințe pentru 105 persoane. Sunt organizate în trei corpuri separate și așezate pe o bază care include un spital și un centru pentru activități. Arhitectul a luat această decizie din cauza diferențelor de nivel ale zonei în care se află complexul.

Fiecare apartament este organizat în jurul dining-ului și include câte un dormitor și un living care funcționează ca spații flexibile și continue, care nu lasă loc senzației de izolare și singurătate. Spațiile se conectează sau se separă prin uși glisante, în cazul în care e nevoie.

6. Satul pentru studenți Moholt 50 | 50 – Trondheim, Norvegia 

De la seniori trecem la juniori. Proiectul Moholt 50 | 50 și-a propus să revitalizeze un sat studențesc apărut în anii ’60, adăugându-i locuințe confortabile și programe de asistență. Chiar numele complexului sugerează un nou început pentru o veche poveste: 50 de ani de la fondarea satului și pornirea unei competiții în care studenții trebuie să arate viziunea lor pentru următorii 50 de ani ai Moholt.

Proiectul oferă atât spațiu personal, cât și colectiv în construcții-turn în care fiecare etaj este ocupat de o comunitate studențească, având la dispoziție 15 camere, fiecare cu baie proprie. Tinerii împart bucătăria, livingul/diningul și holul de la intrare. Pe lângă dormitoare pentru studenți, turnurile includ și o grădiniță și o bibliotecă pentru activități comune. Clădirile sunt construite din cherestea laminată și sunt eficiente energetic.

7. Unitățile sociale Navez – Schaarbeek, Belgia

Proiectul Navez este un fel de 2 în 1 pentru autoritățile belgiene: revalidarea schemei urbane + un reper arhitectural al orașului Schaarbeek care să ofere apartamente familiilor cu mulți membri. E vorba de locuințe pasive aflate chiar la intrarea în oraș, deci numai bune pentru navetiști. Provocarea principală a fost de a avea cât mai multă lumină naturală în apartamente. Ca urmare, locuințele dezvoltate pe lungime sunt îndreptate spre curtea interioară, iar casa scării se împletește cu scări individuale și lasă să se vadă întregul oraș de la înălțime.

Geamurile asigură izolare termică și fonică, iar clădirea are ventilație cu recuperare de căldură din aerul eliminat și încălzire cu panouri solare. Rezultatul: este cu 15kwh/m2 mai pasivă decât media, iar facturile sunt minime.

Fotografii: prin miesarch.com

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our BlogVisit Our BlogVisit Our Blog