Patrik Schumacher, Director Zaha Hadid Architects şi fondator AA Design Reseach Lab Londra, promovează cu pasiune Parametricismul în întreaga lume ca fiind noul stil in domeniul arhitecturii. Arhitectul a vizitat România anul trecut, la sfârșit de iulie, pentru a-şi împărtăşi viziunea asupra viitorului acestui stil.

Neobosit în a explica tot ceea ce le permite designerilor noua tehnologie şi în a inspira prin eforturile de actualizare a cunoştinţelor despre posibilităţile curente ale designului, arhitectul punctează responsabilitatea noastră, a designerilor, de a recunoaşte aceste posibilități şi de a le introduce în munca pe care o desfășurăm.

Vizita recunoscutului arhitect a fost organizată de şcoala Parametrica [digi fab school] în cadrul workshopului de design parametric Dynamic Fields. La sfârşitul celor două săptămâni de lucru, în care au lucrat în permanenţă pentru a-şi contura “experimentele”, participanţii au creat 6 proiecte inedite, prezentate apoi în cadrul unei conferințe la Romexpo: Tourbillon, Project 86, Interactive Field, Wind Mapper şi Dynamic Muquarnas.

Patrik Schumacher în conferința de la București, din 2013

Faptul că majoritatea discuţiilor purtate pe durata vizitei lui Schumacher au fost dedicate arhitecturii şi ținând seama de una dintre ultimele lansări ale lui Zaha Hadid pentru United Nude Shoes, un brand de pantofi creat de tânărul și faimosul arhitect Rem D Koolhaas, cu un bine-respectat unchi, am devenit curioşi în legătură cu conexiunea pe care Patrik Schumacher o face între arhitectură şi design-ul de produs.

L-am întrebat dacă vede design-ul pentru pantofi ca o extensie normală a designului architectural sau dacă alternativa e posibilă tocmai datorită designului parametric. Răspunsul lui ne duce către bine-cunoscuţii arhitecţi care s-au ocupat și de designul de mobilier, pe care îi numeşte “marii eroi ai modernismului”, precum Mies van der Rohe sau Walter Gropius. Toţi s-au profilat pe design-ul de mobilier, iar, la rândul ei, Zaha Hadid încă e preocupată de acest domeniu.

Nude Shoes, by Zaha Hadid, brand United Nude

Mobilierul, spaţiu creator de substanţă

Schumacher este de părere că designul de mobiler este o extensie a mediului construit, pentru că perspectiva contemporană e aceea a unui tot integrat. Prin urmare, Zaha Hadid a început să creeze mobilier pe la sfârşitul anilor ’90 şi încă face asta. Conform lui Patrik Schumacher, designul de mobilier se încadrează în curentul parametric: roiuri de scaune, instalaţii în care un obiect se transformă în altul, o bancă poate deveni raft. Cât despre obiectele individuale, acestora le place să creeze ansambluri care merg împreună, colecţii, precum colecţia “fără sudură” pentru Established & Sons: scaune, cabinete, rafturi semnate Zaha Hadid.

Taburet Nekton (sus) și raft Seamless (jos): design Zaha Hadid, brand Established & Sons

Mergând în profunzime spre ceea ce înseamnă să vezi lumea ca un tot integrat, idee de care designerii trebuie să fie conştienţi, Schumacher defineşte mobilierul ca fiind un spaţiu creator de substanţă – “a space making substance”.

Gândindu-ne la mobilier mai puţin ca la un obiect individual şi mai mult ca la un grup de obiecte care învăluie şi ordonează un spaţiu şi care ordonează participanţii comunicării în spaţiu, aici mobilierul are un rol major. Felul în care ne adunăm în jurul mesei, stăm pe canapea, felul în care stăm la cocktail parties, toate aceste lucruri fac o diferenţă, fac spaţiul mai mult sau mai puţin fluid, mai formal sau mai informal şi influenţează subiectele de conversaţie şi contextul în care se dezvoltă acestea, spune Schumacher.

În timpul workshop-ului Dynamic Fields la Parametrica [digi fab school]

Arhitectul crede cu tărie că scopul final al întregului design este unul social (în sensul responsabilității pentru societate), prin urmare, deciziile asupra impactului mediului construit, indiferent de scară, trebuie luate ținând seama de această responsabilitate. Acesta este motivul pentru care arhitecţilor le este foarte uşor să se exprime și în fashion design, pe care îl consideră o excelentă manieră de a comunica cine eşti, care este starea ta de spirit într-un anume moment, dacă vrei să fii vizibil sau mai puţin vizibil pe scenă. Atunci comunicăm. Întotdeauna avem nevoia să scrutăm mulţimea. De aceea, moda este o extensie naturală. O cale de a comunica cine eşti. Ceilalţi se bazează pe asta.

Filmul Star Trek prezintă o perspectivă total greşită, lumea nu se îndreaptă către un outfit universal cu minime diferenţe. La această analogie, Schumacher a răspuns că poate doar sub regimul comunist outfit-ul universal şi-ar fi avut rostul. Toată lumea este egală, unii sunt puţin mai mult egali, spune el amuzat. Întorcându-ne la subiectul nostru, arhitectul simpatizează cu ideea că fashion design-ul este un strat necesar comunicării sociale şi că fără acest strat societatea nu ar putea funcţiona. Acest fapt a devenit adevărat odată cu primele societăţi cunoscute.

Patrik Schumacher împreună cu tutorii workshop-ului Dynamic Fields

Toate ramurile design-ului fac parte dintr-un sistem unificat

Toate ramurile designului fac parte dintr-un sistem unificat al societăţii, susține arhitectul. Acesta descrie subsistemele societăţii ca fiind conectate şi permeabile.

Este uşor să treci de la unul la altul deoarece filosofia şi scopul social de bază al tuturor disciplinelor ce ţin de design este acelaşi: să faciliteze orientarea şi comunicarea. Clădirile, spaţiile, piesele de mobilier, obiectele şi rochiile, obiectele pe care le creăm, toate funcţionează drept cadru de comunicare.

În noul cadru al producției digitale, limitele dintre designeri şi producători au devenit la fel de permeabile precum cele dintre arhitecţi, designeri de modă sau designeri de produs. Cred că toate aceste discipline trebuie să se reinventeze sub noile condiţii ale societăţii pe care o numesc „post-fordist network society”, afirmă Schumacher.

Designerii şi noile tehnologii

Atinşi de realitatea oportunităţilor reînnoite şi noilor cereri, toţi designerii au posibilitatea să se aventureze şi să adopte noile tehnologii digitale pentru design şi fabricaţie. Potrivit teoreticianului, să refuzi aceste oportunităţi şi să crezi că nu e nevoie să le adopţi este o eroare.

Consider că fiecare sub-disciplină ar trebui cel puţin să-şi pună întrebarea: ce ar putea însemna asta pentru munca mea, aş putea să-mi îmbunătăţesc rezultatele? De cele mai multe ori, răspunsul este: da, se poate.

Conversaţia pe care am avut-o cu Patrik Schumacher descrie un strat important care însoţeşte întreaga idee de design, indiferent că este vorba de arhitectură, product sau fashion design: toţi designerii sunt “solicitaţi” să-şi amintească că produsele lor funcţionează într-un sistem diferit faţă de cel gândit de ei. Un sistem pe care trebuie să-l ajute să se îmbunătăţească.

Spre deosebire de conceptele raţionale şi abstracte ale gramaticii designului, societatea este un sistem complex şi imprevizibil şi nu întrebuinţează şi utilizează designul într-un mod raţional. Intuiţia nu trebuie neglijată în utilizarea designului. Există nenumărate metode de a furniza produse funcţionale atâta timp cât funcţia lor socială este recunoscută ca parte din procesul de decizie.

Contrar eroilor modernismului, care puneau accentul mai degrabă pe formă decât pe funcţie, Schumacher recomandă o întelegere mai profundă şi mai realistă a societăţii şi a arhitecturii şi vede designul ca o interfaţă pentru comunicare.

Instalația Tourbillon

Interviul și articolul au fost realizate de Ina Leonte.

Ina este arhitect și asistent la Departamentul de Introducere în Proiectarea de Arhitectură al Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București. Își desfășoară studiile doctorale în domeniul designului computațional, colaborează pe aceeași temă cu Parametrica [DigiFabSchool]și este Co-fondator ZEST Collective. Cercetarea ei vizează procesele de decizie în designul computațional și designul cu final nedeterminat.