De vorbă cu Irina Alexandru despre obiecte de design și experiența ei în Thailanda
Irina este designer și asistent la secția de design a Universității de Arhitectură Ion Mincu, din București. E ușor de reperat în peisajul designului de la noi: pe facebook este implicată în grupul Romanian Product Design, pe care l-a inițiat, iar când nu e la Universitate se ocupă de design pe cont propriu la Aira Design Studio. Am stat de vorbă pe îndelete despre măsuțele ei meșteshkare, noile suporturi L’ithos și experiența ei de a preda timp de 3 luni studenților la design de produs ai Universității din Chiang Mai, Thailanda. O să vă prindă povestea, garantăm 🙂 Irina Alexandru + Tatiana Carp = Aira Design Studio Cum ți-a venit ideea măsutelor meșteshukare și cât timp a trecut de la idee la măsuțe? 🙂 Prima idee de colaborare cu meșteshukarii (meșteșugarii romi) a venit cu ocazia unui workshop organizat de Meșteshukar ButiQ la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Atunci ne-au vizitat câțiva oamnei talentați care le-au povestit studenților despre muncă și tradițiile lor și ne-au arătat „live” cum se prelucrează cuprul, fierul, argintul, pielea, lemnul și răchita. Ei au lansat și un concurs de idei pentru revigorarea tehnicilor tradiționale, transpuse în obiecte moderne, pentru care am desenat primele măsuțe. De aici până la producție nu a mai durat mult. Știind că trebuie să expun la târgul de mobilă SIM, i-am contactat pe cei de la Meșteshukar ButiQ, care lucrează cu meșteri din toate ariile, iar ei au fost dispuși să mă ajute cu producția măsuțelor. Măsuța copac, din cupru: diametru 80 x h 47 cm (stativul are diametrul de aprox. 30 cm) Știm că ai mers să-i supraveghezi pe meșteshukari chiar în comunitatea lor. Cum ați lucrat împreună, ce obstacole ai întâmpinat? Asta pot spune că a fost o piatră de încercare a proiectului pentru că a trebuit să mă folosesc de toate trucurile psihologice pentru a primi produsele la timp. Toate regulile ce se aplică unei relații de colaborare business to business au dispărut: acordul inițial, termenul de livrare, specificațiile tehnice erau foarte volatile și se schimbau de la o întâlnire la alta. Și asta pentru că nu mai lucram cu un executant, ci cu un artist. Pentru măsuțele de cupru am colaborat cu Gamy - poate cel mai talentat sculptor naiv din țară, dar înzestrat totodată și cu un orgoliu greu de egalat. „Salvarea” mea a venit de la faptul că Gamy are un mare respect pentru arhitecți și designeri, pe care îi consideră artiști ca și el. Măsuțele meșteshukare din cupru pot fi achiziționate din showroomul Galeriile Noblesse. Cât durează realizarea unei măsuțe de cupru, pe suprafața căreia se văd atâtea lovituri de ciocan? Dar a unei măsuțe din fier? Măsuțele de cupru au într-adevăr nevoie de multă manoperă, poate 2-3 zile de lucru pentru a da metalului acea textură specială, neuniformă și organică, impregnată cu o fărâmă din sufletul meșterului. Măsuțele din fier le-am gândit special ca o alternativă economică și au nevoie doar de câteva ore de lucru. Meșteshukarul Gamy, despre care ți-am povestit și noi aici, lucrând la măsuța Copac, din cupru. Ce ne poți spune despre prețurile lor? Prețul este, bineînțeles, raportat la volumul de muncă și la costul materialului care, în cazul cuprului - considerat un metal nobil, este destul de mare. De aceea măsuțele meșteshukare din cupru ajung la 500 euro, iar cele din fier la 135 euro. Măsuța conică, din cupru: diametru 80 x h 47 cm (stativul are diametrul de aprox. 30 cm) Dacă un alt designer ți-ar cere o recomandare pentru un meșter bun într-ale metalului, pe cine i-ai recomanda? Bineînțeles că l-aș trimite tot la Gamy, cu mențiunea că trebuie să se înarmeze cu multă răbdare și să-și exerseze tehnicile de negociere 🙂 Cu toate astea Gamy e perfect pentru a-ți dezvolta un nou produs și pentru crearea de prototipuri. Odată primul obiect realizat, e mai ușor pentru un meșteshukar mai tânăr să imite procesul și să creeze un obiect similar. Asta în cazul în care se dorește o serie. Măsuță de cafea, din fier: diametru 80 x h 48 cm (stativul are diametrul de aprox. 30 cm) Iar dacă ar fi să refaci acum, la mai bine de un de când au fost create, designul lor, în condiții de lucru mult mai bune, fără limitări și deadline-uri presante (pe atunci era participarea la SIM), cei ai schimba? Nu știu ce înseamnă condiții de lucru mai bune, n-am lucrat niciodată fără presiune 🙂 Deadline-urile sunt ceva firesc în meseria asta și cred că ne și ajută să performăm și să găsim soluții inovative într-un timp scurt. Presiunea timpului este un stimulator extraordinar câteodată. Dacă un design s-a dovedit a fi fezabil și realizabil într-un timp scurt, nu știu dacă trebuie schimbat, poate doar ajustate mici detalii și optimizat procesul de manufacturare. Eu am desenat de la început mai multe variante pe care le-am propus și le-am discutat cu meșteshukarii, iar măsuțele finale sunt rezultatul unui proces de creație bazat pe etape de producție și optimizări succesive . Masă de bar, din fier: diametru 80 x h 112 cm Ai vrea să încerci și câteva piese din lemn și poate să colaborezi tot cu meștesugari locali? Da, bineînțeles! Lemnul este cea mai la îndemână resursă locală și este inepuizabil în ceea ce privește libertatea de creație pe care ți-o oferă. La AIRA design studio lucrez împreună cu partenera mea, Tatiana Carp, la o amenajare inedită pentru un apartament, în care materialul preponderent va fi lemnul. Întregul mobilier este desenat de noi și vom avea și câteva piese „statement”, care reflectă personalitatea clienților noștri, pentru care probabil va trebui să colaborăm cu meșteri locali care cunosc foarte bine tainele materialului. Cred cu tărie că lucrurile frumoase și de calitate sunt rezultatul unei colaborări interumane bune, de aceea majoritatea firmelor cu care lucrăm le-am ales și pe criterii subiective, cum ar fi factorul uman. De curând ai lansat o colecție nouă, L’ithos, de suporturi din piatră naturală pentru gadget-uri, cărți de vizită, oglinzi etc. Ce feedback ai avut până acum? Am avut un feedback foarte bun până acum. Le-am prezentat în câteva târguri și expoziții unde am vrut să vedem care este reacția oamenilor, să le ascultăm părerile și să îmbunătățim suporturile conform sugestiilor lor. Au fost extrem de utile aceste ieșiri în public, iar acum lucrăm la definitivarea produsului. Așa cum ne așteptam, au fost foarte apreciate de clienți din străinătate, care apreciază utilizarea materialelor naturale și neconvenționalul dat de asocierea contrastantă între un gadget ultramodern și un obiect atât de natural și de firesc. Am mai observat că este un obiect în special apreciat de bărbați, probabil datorită materialului care sugerează robustețe și că este un cadou ideal pentru pasionații de tehnologie. L-am conceput și pentru cadouri corporate, iar acum lucrăm la metodele de personalizare și la un ambalaj potrivit în aceste ocazii, pasul următor fiind pătrunderea pe piața externă. Cu cine ai colaborat pentru șlefuirea pietrelor, tăierea și lăcuirea lor? Cum ajungi, de fapt, la produsul final? Aici a fost un proces de durată până să găsesc colaboratorii potriviți. Deoarece fiecare piatră este unică și are o formă organică, este foarte dificil să o tai și să o prelucrezi industrial. În cele din urmă, am ajuns la un atelier care lucrează monumente funerare și care are tehnologia necesară tăierii pietrelor. Chiar și așa, procesul este dificil și cu un grad mare de risc pentru că în timpul tăierii meșterul trebuie să țină piatra cu mâna. Prelucrarea ulterioară, șlefuirea și impregnarea cu rășină, am făcut-o până acum eu și colega mea. Dacă vom avea succes și comenzi mai mari, vom mai extinde echipa. 🙂 Cât de customizabile sunt suporturile L’ithos? Există câteva dimensiuni standard, iar pe lângă acestea pot fi realizate și culori sau dimensiuni la comandă? În principiu, la comandă se poate proiecta orice. În funcție de dorințele clientului, noi ne străduim să găsim o soluție de fabricare și până acum ne-a și ieșit 🙂 În cazul ăsta, culorile și dimensiunile din colecția noastră depind foarte mult de materialele disponibile în cantități îndestulătoare pe piață. Noi am identificat surse cu alte tipuri de pietre, extrem de frumoase, dar care însă sunt în străinătate, iar transportul ar ridica prea mult prețul obiectelor noastre. Însă pentru o comandă în care se dorește ceva special, vom găsi întotdeauna soluții, pietre unicat semiprețioase care pot fi prelucrate pentru cadouri deosebite, neconvenționale. Care e prețul de la care pornesc suporturile L’ithos? Prețul pentru România este de 85 ron pentru un suport. Clienții pot găsi câteva modele în magazinul Dizainăr sau ne pot contacta direct, pe site sau facebook. E important să știm și pentru ce tip de tabletă sau telefon va fi utilizat, pentru a furniza suportul cu dimensiuni optime. Fiecare suport este creat manual din piatră naturală: textura brută a pietrei e șlefuită într-o suprafață fină, protejată de un strat de lac, pentru cele mai sensibile gadget-uri. Lucrezi acum la măsuțele L’ithos care arată foarte modern și organic. Din ce material îți propui să le creezi? Cel mai probabil, prototipul care va fi expus la SIM, va fi din MDF frezat, lăcuit și vopsit. Cred că ne va da cel mai bun raport calitate-preț. Pentru o eventuală serie, avem de ales între corian termoformat sau piatră compozit turnată într-o matriță de silicon. Din calculele noastre, a doua variantă ar putea da un cost mult mai accesibil pentru producția în serie, accesibilitatea obiectelor pe care le creăm fiind o preocupare foarte mare a noastră. Vizezi deja parteneri-producători? În cât timp îți propui să fie gata? Macheta am realizat-o deja cu echipa Atipic, niște producători locali de mobilier deschiși la proiecte inedite și pe care îi recomand cu plăcere colegilor designeri. Tot cu ei sper să realizăm și prototipul, după ce vom modifica designul în funcție de tehnologia disponibilă. Ca de obicei, expozițiile la care participăm ne dau și deadline-ul, așa că ne propunem să fie gata până la SIM expo, adică la toamnă. Povestește-ne despre experiența ta în Thailanda. La începutul anului ai predat timp de câteva luni studenților la design de produs din Chiang Mai. Ce te-a surprins și ce ți-a plăcut cel mai mult în acest nou context? Pentru o persoană îndrăgostită de căldură, de natură și oameni luminoși, să lucrezi 3 luni în Thailanda este un vis devenit realitate. Așa m-am simțit și eu, ca într-un vis în care am scăpat de orice stres, m-am relaxat și pur și simplu am trăit. Sunt atât de multe lucruri de povestit încât n-aș ști de unde să încep, dar aș putea spune că cel mai mult mi-a plăcut ospitalitatea sinceră a oamenilor pe care o simți mai ales atunci când te depărtezi de locurile turistice. Mi-a mai făcut plăcere, bineînțeles, faptul că am fost apreciată profesional. La vederea portofoliului meu de design industrial (proiecte de electronice și accesorii din domeniile medical, divertisment sau domestic lucrate pentru clienți internaționali) au fost atât de impresionați încât mi-au dat pe mână cursul de proiectare (atelierul) al studenților din anul III. M-au surprins și câteva diferențe culturale majore care îi disting pe thailandazi de europeni, dar chiar și de vecinii lor asiatici. Cultura budistă le-a insuflat o anumită detașare față de vârtejul vieții și un dinamism ce ne caracterizează în general. Asta se traduce la studenți și printr-o lipsă a ambiției și a curiozității, esențiale pentru un bun designer. Ca să dau un exemplu, cam 95% dintre studenții mei nu vorbeau limba engleză, iar documentația pe care și-o făceau pe internet era doar în thailandeză. De aceea a trebuit să lucrez mult cu ei la aceste aspecte și să le deschid ochii spre exterior, dincolo de granițele țării. Pentru că a fost mai mult decât o călătorie, iar tu ai cunoscut persoane din domeniul designului și arhitecturii, cu ce idei noi te-ai întors, ce tehnici, materiale sau forme te-au pus pe gânduri descoperindu-le în Asia? Am fost plăcut impresionată de calitatea arhitecturii de acolo, materializată în complexe hoteliere de lux realizate însă după tehnici și cu materiale tradiționale. În arhitectură folosesc foarte mult lemnul de teak și multe din arhetipurile caselor tradiționale thailandeze se aseamănă foarte tare cu cele românești, pe care le vedem la Muzeul Satului. Designul și producția locală se bazează tot pe tehnici arhaice, produsele tradiționale fiind și cele mai bine vândute în afară. În vizitele pe care le-am făcut în jurul Chiang Mai-ului, cel mai important centru de manufactură din Thailanda, am rămas surprinsă să văd că în multitudinea de ateliere care produceau obiecte „la indigo”, găseai și buticuri cu produse de design, realizate tot cu materiale locale, dar cu un grad ridicat de inovație formală și funcțională. Toate acestea erau atelierele personale ale designerilor locali, cei mai mulți școliți cu 10 ani în urmă în străinătate, care s-au întors să valorifice potențialul local. Piața de desfacere este foarte bine pusă la punct de către guvern, anual organizându-se târguri internaționale unde producătorii locali își vând mărfurile la export. De aceea majoritatea acestor ateliere nu au nevoie să investească în imagine, să-și facă un brand sau un website, și nici nu pleacă la târguri în străinătate. Cu aceste gânduri m-am întors și eu în țară, despre o așezare firească a producției de design și meșteșug pe plan local, despre valorificarea tehnicilor tradiționale și a materialelor locale, despre obiecte cu poveste și reinterpretarea tradițiilor românești. Vei repeta experiența sau îți propui să schimbi continentul data viitoare? Întotdeauna am fost atrasă de Asia și mă voi întoarce acolo cu prima ocazie. Din toate locurile pe care le-am colindat, în Thailanda m-am simțit cel mai bine până acum și dacă aș putea mi-aș face toate vacanțele acolo! Iar dacă mai apar și oportunități profesionale în zonă, n-aș sta o clipă pe gânduri să repet experiența. 🙂 Fotografii: Aira Design Studio |
[…] accesorii Made in RO pentru gadget-uri le-am descoperit la inceputul anului la Aira Design Studio: suporturile L’ithos, din piatra naturala, pentru tableta & […]
[…] stagiului de practica platit va avea sansa sa lucreze la Aira Design Studio, alaturi de Irina Alexandru, designer si asistent la sectia de design a Universitatii de Arhitectura Ion Micu din Bucuresti si […]