Astăzi îți povestim despre Cluj Arena, un stadion cu arhitectură premiată, într-un articol scris de prietenii de la igloo, care au lansat recent un nou album din colecția igloobest. Stadioane din România 2022 prezintă opt proiecte de arene sportive, dintre cele mai frumoase din țară, într-o grafică excepțională. ⬇️

Vorbim despre clădiri care au transformat orașul și care oferă funcțiuni noi și mixte comunității: de la spectacole și turnee sportive de mare anvergură, concerte internaționale, până la sesiuni de antrenament. Gestiunea tuturor acestor nevoi diferite ale evenimentelor organizate se reflectă în arhitectura cu caracter flexibil, eficient și spectaculos în același timp.

Arenele sportive au, istoric vorbind, funcția de a coagula comunități extinse, îmbogățind identitatea și spiritul locale. Pentru arhitectură, însă, acestea reprezintă o provocare intensă prin multiplele funcțiuni cu care jonglează: de la fluidizarea unei mase de zeci de mii de oameni într-un timp scurt, la asigurarea de diverse facilități și catering, dar, poate cel mai important, o experiență memorabilă și o panoramă impresionantă asupra spectacolului pe care le oferă spectatorilor.

Cluj Arena, stadion UEFA Elite, a cărui arhitectură este semnată de biroul de proiectare Dico și Țigănaș, este amplasat pe locul vechiului Stadion Municipal, inaugurat în 1911 și reconstruit în 1961, pe axa verde a Clujului, paralelă cu râul Someș, de-a lungul căreia se înșiră nenumărate parcuri și terenuri de sport.

Atașamentul suporterilor pentru acest amplasament s-a demonstrat în 2008, momentul în care s-a discutat relocarea arenei odată cu demolarea vechiului stadion, iar publicul de toate categoriile s-a opus cu vehemență. Arhitecții au ales să proiecteze un obiect iconic dedicat tuturor locuitorilor orașului, nu numai celor interesați de sport.

Astfel, stadionul a devenit din posibil obstacol vizual un atractor și un multiplicator al spațiului public. Formele adoptate, rezultate din multiple constrângeri spațiale severe, au fost dezvoltate cu geometrii parametrice, pentru a obține fluiditatea dorită. Dinamismul sistemului de acoperire a tribunelor – patru învelișuri concave, curbe atât în plan, cât și în secțiune, simetrice două câte două, diferite ca înălțime și rotite față de axele terenului de joc ar fi fost suficient pentru a genera un volum spectaculos, însă arhitecții au mers mai departe.

Unghiul de deviere în plan a tribunelor față de axele terenului se adaptează la meandrul pe care îl face râul în apropiere, acestea părând rotite de forța apei. Cele patru copertine ale tribunelor sunt detașate unele față de altele, ceea ce accentuează imaginea consolelor privite din lateral și lasă la vedere, prin zonele libere, natura înconjurătoare.

Anvelopanta respectă principiul transparenței prin macro-textura suprafețelor de închidere (fâșii mari, întrețesute – în cazul volumelor mici și suprafețe riglate, cu aspect de branhii prin care respiră organismul stadionului – în cazul celor două volume principale) și materialul translucid din care sunt realizate: tablă perforată.

Lumina ambiantă, dar și cea a spectacolului găzduit de arenă, au devenit materiale de construcție subtile și puternice. Prima este mereu reflectată de suprafețele acoperite cu o vopsea specială, capabilă să reacționeze contrastând cu cerurile sau preluând apusurile de soare. Noaptea stadionul devine el însuși un emițător spectacular.

Proiect: Cluj Arena; Adresă: Aleea Stadionului 2, Cluj-Napoca; Capacitate: 30 201 locuri; Suprafața terenului: 43 000 mp; Suprafață construită desfășurată: 43 000 mp; Arhitectură: Dico și Țigănaș Birou de proiectare: Șerban Țigănaș, Florin Dico, Levente Kornis, Cristian Urcan, Ciprian Onețiu; Echipa de proiectare: Florin Dico, Levente Kornis, Cristian Urcan, Ciprian Onețiu, Sorin Bularca, Alexandra Bendea, Ioan Sava, Carmen Brădățeanu, Lorant Miklos, Ioan Bera, Ioan Iov, Iustinian Orza, Teodora Dănilă, Ciprian Cătinean, Bogdan Dico, Diana Edițoiu, Cristian Ioja, Paul Moldovan, Mihai Roșca, Iulia Kulcsar, Adina Petrica, Sabina Bolboacă, Emilia Bolboacă și Răzvan Câmpeanu; Proiect realizat în colaborare cu: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Bogart Construct, DAS Engineering, Grup 4 instalații; Structură: Bogart Construct; Instalații electrice: DAS Engineering Grup; Instalații sanitare și HVAC: DAS Engineering Grup; Arhitectură peisageră: Dico și Țigănaș birou de proiectare; Gazon: natural; Finalizat: 2011; Premii: Premiul Architizer A+, 2013; Nominalizare la Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană Mies van der Rohe, Barcelona, 2013; Nominalizare ArchDaily – Clădirea anului, 2013; Premiul președintelui UAR, BNA 2012; Premiul Proiectului anului HunterDouglas 2011.

Din cuprinsul albumului, pe care îl poți comanda aici:

• Arena Națională, cu o arhitectură de gmp, Architekten von Gerkan, Marg und Partner în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București și Graphic Studio
• Stadionul Steaua, proiect de Graphic Studio
• Cluj Arena – Dico și Țigănaș
• Stadionul „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu – un proiect Dico și Țigănaș
• Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” – Dico și Țigănaș
• Stadionul Rapid-Giulești – Graphic Studio
• Stadionul „Ion Oblemenco”din Craiova – Dico și Țigănaș
• Stadionul CFR Cluj, proiectat de Dico și Țigănaș

Text despre Cluj Arena: Catrinel Negru
Fotografii: Cosmin Dragomir