Istanbul este acel loc capabil să inspire, să provoace și să redefinească limitele creativității. De data asta ne-a surprins prin arta contemporană creată de artiști tineri din Turcia și România. BASE 2025, una dintre cele mai importante expoziții din Turcia dedicate artiștilor emergenți, s-a deschis oficial pe 25 noiembrie, iar noi am fost acolo. Treisprezece artiști români își prezintă lucrările în cadrul unui pavilion dedicat, cu sprijinul Trendyol Art.

Pictură, sculptură, fotografie, ceramică, design textil, instalație, artă multimedia – toate reunite la BASE 2025, în Istanbul, expoziția care susține noua generație de artiști, proaspăt absolvenți ai facultăților de arte din Turcia. 👇

Lucrări de Ioana Aron – pictură pe pânză și material textil. 

Istanbul este orașul în care tradiția și modernitatea își dau mâna într-un dans continuu, iar arta contemporană este una dintre cele mai vibrante expresii ale acestei întâlniri. Aici, tradițiile Orientului și energiile Occidentului se contopesc ca într-un laborator artistic în permanentă transformare, iar orașul devine o scenă deschisă pentru experimente vizuale, intervenții urbane și dialoguri culturale.

Un astfel de dialog cultural este BASE 2025, care se desfășoară până pe 30 noiembrie 2025, și care aduce împreună peste 150 de artiști turci emergenți și oferă o platformă unică pentru schimburi culturale, descoperirea unor noi perspective și conectarea scenelor artistice din România și Turcia.

Tema acestei ediții (a 9-a), “Granițe și Posibilități”, investighează limitele identității, memoriei, percepției și spațiului. Expoziția este curatoriată Derya Yücel (foto sus), critic de artă și membră AICA Turcia (Asociația Internațională a Criticilor de Artă), cu o carieră solidă în proiecte curatoriale internaționale.

O expoziție excepțională, ca o gură de aer proaspăt, care ne-a depășit așteptările atât prin lucrările selectate, cât și prin felul în care a fost curatoriată. Lucrările, multe dintre ele proiectele de diplomă ale artiștilor, ne-au surprins prin viziune, abordare și maturitate artistică – nu ai fi zis că sunt create de artiști la început de drum. 👏

Anul acesta, România are un pavilion dedicat la BASE, astfel am avut ocazia să-i întâlnim pe cei 13 artiști români prezenți la Istanbul și să stăm de vorbă cu ei despre creațiile lor și participarea în cadrul expoziției.

Prezența României la BASE 2025 a fost posibilă cu sprijinul Trendyol Art, care este una dintre cele mai importante inițiative dedicate artei contemporane din Turcia, oferind artiștilor tineri vizibilitate, sprijin și oportunități de a-și prezenta și promova lucrările atât în mediul digital, cât și în spații fizice.

Selecția României, reunită sub titulatura „Țară invitată: O incursiune în arta contemporană din România”, aduce în fața publicului 80 de lucrări ce surprind transformările scenei artistice românești prin perspectiva noii generații.

Cei 13 artiști români selectați de juriul BASE 2025 sunt: Albert Kaan, Ana Gurduza, Anca Enache, Dan-Florin Dumănoiu, Ioana Aron, Ioana Miruna Morțe, Lăcră Grozăvescu, Maria Brîneț, Márk-Norbert Nebert, Mirela Cerbu, Norica-Ioana Popescu, Răzvan Năstase și Sebastian Iacob.

Lucrările lor explorează teme actuale precum identitatea, memoria, apartenența, natura umană și transformarea percepției în era digitală, printr-o varietate de forme de expresie, inclusiv pictură, sculptură, ceramică, instalații, fotografie și performance video.

⬆️ Ioana Miruna Morțe propune „Prize Catharsis”, un video-performance ce interoghează presiunea performativă și perfecționismul.

⬆️ Sebastian Iacob  aduce la Istanbul o serie de lucrări în acrilic precum „Leopard”, „Crocodile”, „White Zebra, Black Zebra”, alături de instalația „Circus”, care chestionează relația om-animal.

⬆️ Ana Gurduza prezintă o serie de desene în tuș și piese ceramice ce funcționează ca meditații vizuale asupra echilibrului, trecerii timpului și transformării.

⬆️ Mirela Cerbu propune instalații modulare care surprind fragilitatea naturii și modul în care mediul reacționează la acțiunile oamenilor.

⬆️ Norica-Ioana Popescu își concentrează atenția asupra experienței personale prin autoportrete în tempera și acuarelă, care surprind legătura afectivă
cu animalele de companie.

⬆️ ⬇️ Márk-Norbert Nebert propune prin desenele sale conceptuale un dialog vizual despre tensiunea dintre individ și colectiv, dependență și alegeri imposibile. Lucrările sale nu sunt printuri digitale, cum ar părea la prima vedere, ci sunt realizate cu pixul pe pânză, prin puncte foarte fine, ca niște pixeli.

“Maniera mea de lucru e un pic rece, e un pic impersonală, e cumva bărbatul și femeia din fiecare. Arta, chiar dacă ar trebui să fie mai feminină, mai moale, eu o tratez foarte rigid, o tratez în forme pătrate, o tratez foarte efemer. În schimb, în design, e invers. Scaunele mele sunt mai sculpturale, sunt mai libere. Tot timpul e un balans. În parcursul meu creativ întotdeauna am sărit dintr-una în alta”, ne spune Márk, care a terminat design de obiect la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.

⬆️ Anca Enache folosește fotografia pentru a explora conexiunea intimă dintre om și natură și modalitățile în care memoria și identitatea se leagă de spațiile naturale.

⬆️ Maria Brîneț expune sculpturi și instalații ce reinterpretează arhive personale și colective, explorând felul în care memoria, trauma și moștenirea intergenerațională pot fi transformate în limbaj vizual.

⬆️  Albert Kaan propune lucrări ce explorează dinamica spațiului și relația dintre obiect, corp și privitor.

⬆️ Răzvan Năstase creează lucrări în tehnici mixte pe panouri de lemn, reflectând asupra percepției senzoriale și asupra tensiunii dintre dorința de a simți și experiența amorțelii.

⬆️ Ioana Aron, cunoscută pentru intervențiile sale pe pânză și instalații de mari dimensiuni, investighează procesele de transformare, memoria corporală și exprimarea emoțională.

⬆️ ⬇️ Lăcră Grozăvescu completează selecția cu lucrări diverse care abordează teme legate de identitate, memorie, apartenență și transformarea percepției în era digitală, printr-o varietate de forme de expresie vizuală.

⬆️ Dan-Florin Dumănoiu expune picturi în acrilic ce explorează relația dintre corp, peisaj și percepție.

Prin susținerea acestei participări, Trendyol își consolidează angajamentul pe termen lung față de arta din România, sprijinind comunitatea creativă locală și oferind tinerilor artiști vizibilitate internațională și oportunități profesionale importante.

👇 Iată și câteva lucrări semnate de tineri artiști turci (a fost dificil să realizăm o selecție), dar poate, cine știe, îi vom vedea în curând la București, pentru că merită pe deplin să fie văzuți. Sperăm, așadar,  ca acest dialog cultural să continue și din direcția Istanbul – București. 🛬

FATMANUR ŞAHİN – Reflected. Pictură pe pânză.

Halise Kanal – Even if the World Were Given. Instalație, sticlă.

GENAR ERSOY – What’s Recorded, What’s Fading. Printuri cianotip pe biomateriale.

ELİF DİLA GÜNEŞ – Unself. Sticlă lucrată la cald.

SÜMEYYE AKYOL – Domination. Fotografie, fine art print.

MAVİ MELİKE ÇATKIN – Wireframe. Instalație, sârmă și poliester.

SUDE ÇEPNİOĞLU – Journey from the Past to the Future. Ceramică, lut alb.

Z. ÇAĞLA CİVELEK – Now Without Past. Ceramică, tehnică mixtă.

Dacă veștile noastre culturale “te prind” în Istanbul, până pe 30 noiembrie poți vizita BASE 2025, la The Ritz-Carlton Residences.

Fotografii: Designist.ro și prin BASE 2025