Ni se întâmplă și nouă adeseori, prin plimbările îndelungate de la ceas de seară sau din weekend, să ne întrebăm: wow, clădirea asta când a apărut aici? Orașul se comportă ca un organism viu, de multe ori prea viu, și își schimbă forma fără să putem ține pasul cu el continuu. Așa că azi îți povestim despre câteva imobile (locuințe ori birouri) de pe lista de proiecte premiate și/sau înscrise la Anuala de Arhitectură București 2018, organizată de Ordinul Arhitecților din România, filiala București.

Occidentului 40 – arh. Adrian Untaru, arh. Bogdan Brădățeanu, arh. Andrei Șerbescu, arh. Valentina Țigâră, arh. Pavel Albu / ADNBA

Nu departe de Calea Victoriei, pe strada Occidentului, populată de vile izolate, case vagon și blocuri interbelice, biroul ADNBA a ridicat o siluetă compusă din 20 de apartamente și un spațiu comercial care se dezvăluie la exterior prin transparențe îndrăznețe. Proiectul a câștigat Premiul secțiunii Arhitectura locuinței la Anuala de Arhitectură București, alături de Locuința de vacanță din Măgura, semnată de arh. Irina Wrenn și arh. Raluca Vișinescu.

Fie că e vorba de duplex-uri (cum e cel pe care ți l-am arătat aici)…

…sau de apartamente pe un singur nivel, fiecare dintre volumele Occidentului 40 înseamnă suprafețe vitrate foarte mari și pardoseli îmbrăcate în lemn de fag, care accentuează lumina.

“Toate unităţile sunt dublu orientate şi organizate pe jumătăţi de nivel. În locul seriei tipice de orizontale suprapuse, pardoselile şi tavanele se mută în secţiune, generând o serie de spaţii dispuse pe etaje decalate, diferenţe de nivel şi variaţii de înălţime şi profunzime, redând apartamentelor ceva din verticalitatea locuirii”, a explicat echipa ADNBA.

Ba mai mult, duplexurile vin și cu terase generoase, unde noi ne vedem deja scriindu-ne textele de pe șezlong și privind orașul de sus 🙂 .

Imobil de locuințe – arh. Radu Teacă / Artline

În apropiere de Piața Victoriei, Micul Paris arhitectural, condimentat ici-colo de intervenții recente, se întinde de-a lungul străzii Louis Blanc, unde, recent, a apărut un bloc de locuințe care și-a propus să se subordoneze spiritului zonei. Abia așteptăm să vedem și interiorul amenajat al clădirii, sună foarte promițător: există câte un apartament pe nivel, fiecare cu o suprafață utilă de aproximativ 200 mp.

Fațadele sunt placate cu eternit alb, material rezistent, care îmbătrânește frumos. 

Clădire de birouri pe strada Eșarfei – arh. Radu Teacă / Artline

Pentru că, așa cum îți spuneam anul trecut, orașul ascunde surprize mari (și plăcute) și în afara centrului, ne îndepărtăm un pic și ajungem pe o stradă perpendiculară cu Șoseaua Mihai Bravu, Eșarfei. În ciuda numelui ei melancolic (♥), aici nu găsim vreun conac interbelic, ci un imobil de birouri cu o suprafață desfășurată de aproximativ 1400 mp și cu o compoziție neconvențională. O să-l lăsăm pe arhitect să povestească mai multe:

“Construcția a fost concepută pe jumătăți de nivel decalate pe înălțime, totul plecând de la subsolul parțial dictat de prezența apelor freatice la adâncime foarte mică. Imobilul are avantajul de a fi situat în spatele terenului generos arondat unei biserici, deci ușor vizibil, expunându-se dinamic celor ce trec pe artera principală. Acesta a fost motivul pentru care construcția a fost concepută ca obiect cu forma unui cristal, cu multiple fațete. Din dorința de a lăsa volumul cât mai puțin alterat de prezența golurilor, le-am mascat cu panouri de fibrociment perforat tip Swisspearl, finisaj cu care este placat întregul volum”.

Ferestrele presărate asimetric de-a lungul și latul fațadelor multiple au aceeași dimensiune (1mx1m), ca să nu distragă atenția de la volumetria construcției. 

Casa Baker -arh. Maria-Cristina Georgescu, Kub Planning

La doar câteva minute distanță de biroul nostru, pe Căderea Bastiliei, Casa Baker e un joc de-a v-ați ascunselea. E compusă din două secvențe separate de nivel și orientare – prima, mai joasă și cu deschidere spre stradă, iar a doua, zona mai înaltă a clădirii, cu vedere generoasă către împrejurimi, dar aproape insesizabilă de la nivelul străzii pentru că se ascunde în spatele primeia. Dincolo de dinamismul vizual, segmentarea casei a dat și un plus de intimitate  pentru dormitorul principal, care se află la etaj și e izolat de zgomotul străzii printr-o terasă cu perete vitrat.

Complexul rezidențial Străulești – arh. Vlad Drăghescu – șef de proiect, arh. Alexandru Călin / Point Zero

Sunt șanse mai mici să ajungi frecvent prin nordul orașului, pe malul lacului Grivița, dar dacă ți s-a întâmplat recent, sigur ai remarcat ansamblul Străulești: două corpuri de clădire separate, foarte grafice, reunite de un subsol comun, destinat parcării. Fiecare dintre construcții are câte 11 apartamente cu două, trei sau patru camere, cu suprafețe vitrate mari, orientate către lac, și cu ochiuri de geam care se strecoară prin ziduri.

La exterior, finisajele înseamnă tencuială albă și clincher, traforuri de lemn și platbande metalice. 

Ansamblul de locuințe individuale Emil Racoviță –  arh. Cosmin Dragomir, arh. Călin Lambrache, arh. Alina Dragomir / Studio A19 / Begin Anywhere

Te-am anunțat în titlu că o să-ți vorbim despre “case din București”, dar îndrăznim să depășim un pic granițele clasice ale orașului și intrăm în Voluntari pentru un proiect care “face parte dintr-un ansamblu situat într-o zonă de expansiune a periferiei capitalei”, așa cum spun arhitecții. Pare reprezentarea arhitecturală perfectă a “bulei” despre care se vorbește așa de des în ultima vreme: o comunitate strânsă, care își e suficientă (și care ne-a făcut să ne gândim la casele din suburbiile americane, foarte neat 🙂 .

Arhitecții și-au propus să evite cât mai mult pericolul uniformității vizuale, frecvent întâlnit în cazul ansamblurilor de locuințe, așa că proiectul e dinamizat de cele trei tipuri de construcții, de dimensiuni și forme diferite, de prezența sau absența curților și de cromatică. 

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România Filiala Bucuresti (OAR-B), care premiază și promovează proiecte arhitecturale bucureștene realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în capitală și în diaspora. Intenția organizatorilor pentru ediția anului 2018 a fost de a identifica coeficientul de plus-valoare pe care arhitectul și arhitectura le aduc vieții urbane contemporane, iar tema a fost “de utilitate publică”. Citește aici interviul cu noul președinte OAR-B, dr. arh. Emil Ivănescu.

Poți vedea celelalte proiecte din cadrul Anualei de Arhitectură București 2018 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Fotografii: prin Anuala de Arhitectură București 2018