Așadar, punem toate luminile pe fosta casă a inginerului Radu Prișcu, hidrotehnicianul care a proiectat colosul de beton al Barajului Vidraru. La fel de trainică, construită în același an cu inaugurarea barajului – 1966 – s-a dovedit și locuința domnului Prișcu din cartierul bucureștean Primăverii, acum reședința unei familii faine cu doi copii și un labrador.

Acum imaginează-ți următorul scenariu – afli că tocmai te-ai îndrăgostit de casa “părintelui” hidrotehnicii românești, o cumperi și vrei musai să se vadă. Așa că decizi și ceri unei echipe de arhitecți – arh. Dan Enache, arh. Călin Radu, arh. Alice Ioniță / LAMA ARHITECTURA – să includă istoria în decor și să “vorbească” și despre fostul proprietar celebru, nu doar despre tine. Zis și făcut, în vreo doi ani de șantier. ⚙️ Dar, după muncă, vine și răsplata – proiectul îndrăzneț a fost inclus de Anuala de Arhitectură 2018 în secțiunea “Amenajări de interior”.

“Legătura cu trecutul casei a fost cea care a ghidat demersul intervenției, bineînțeles adaptând totul la nevoile de confort actuale”, începe povestea arhitectul Dan Enache.

Casa a primit oareșce accente industriale, dar a rămas caldă, veselă și primitoare. Un adevărat cămin suficient de spațios încât să te joci ba cu prezentul, ba cu trecutul ori viitorul – să experimentezi, să faci și să desfaci cu… dedicare.

“Pentru pereți am ales finisaje care să rezoneze cu perioada construcției inițiale (tinci de ciment); în zona de dining de la parter am preferat să desfacem tencuiala plafonului și să lăsăm vizibil betonul plăcii originale, ca o trimitere directă la proprietarul inițial al casei; am păstrat travertinul pardoselii din parter și mozaicul original al scării către etaj”, ne explică arhitectul.

Abia după ce ne-am oprit cu numărătoarea locurilor de la masa mare (mai mult de 10), am analizat, în detaliu, biblioteca. Firește că “documentarea” s-a întâmplat din confortul scaunului-ou!

“Elementul central al casei este biblioteca – se desfășoară pe două niveluri și leagă funcțional și vizual zona de dining, de la parter, cu zona de living, de la etaj. A fost realizată într-o manieră industrială, cu o structură metalică din profile U și plasă metalică”.

Coborâm, ne întoarcem la masă și reluăm numărătoarea. 1, 2, 3,… Masa, care ar putea să ți se pară supradimensionată, împreună cu bancheta care o acompaniază, este gândită ca un loc de activitați și socializare, o prefață a livingului de la etaj. Ocazii de musafiri să fie, că loc de petrecut e destul!

Rămânem la inginerie-filosofie și te invităm în birou, o cameră serioasă, unde inspirația pare să te “vâneze” din fiecare colț al încăperii decorată în nuanțe neutre.

Dacă n-ai știi că în casa minunată există și un dormitor simpatic, zău că ai putea face nopți albe pe canapeaua din birou, desenând planuri și visuri, cam la fel de mari ca Barajul Vidraru.

Desigur, o să te trezești imediat ce intri în baie și te speli pe ochi. Vezi totul mai clar, în alb-negru.

Pentru că viața, așa cum știi, are și accente de roz, încheiem vizita istorică cu un garaj memorabil. Privește lumina spoturilor! ?

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), care premiază și promovează fie proiecte arhitecturale din București, fie proiecte realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în capitală și în diaspora. Intenția organizatorilor pentru ediția anului 2018 a fost de a identifica coeficientul de plusvaloare pe care arhitectul și arhitectura le aduc vieții urbane contemporane, iar tema a fost “de utilitate publică”. Citește aici interviul cu noul președinte OAR-B, dr. arh. Emil Ivănescu.

Poți vedea și alte proiecte înscrise în categoria “Amenajări de interior” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2018 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Fotografii: prin LAMA ARHITECTURA