Universul DIPLOMA Show 2022 propune, în perioada 7-16 octombrie, la Combinatul Fondului Plastic din București, o experiență completă de artă contemporană, care îți face cunoștință cu lucrările noii generații de artiști emergenți.

Anul acesta, DIPLOMA Show 2022 îți dă întâlnire cu 128 de artiști, arhitecți și designeri și cu cel mai elaborat proiect realizat de aceștia în anii de studiu: lucrarea lor de diplomă. Este o ocazie unică de a privi creații a căror inspirație s-a născut din experiențe personale, teme sociale sau provocări globale, pe care le explorează prin tehnici și metode de lucru tradiționale și moderne.

125 de proiecte artistice, curprinse în 17 categorii, vor fi expuse pentru public într-un festival de 10 zile care înseamnă evenimente de networking, workshop-uri și petreceri în spațiul expozițional de pe strada Băiculești 29.

Andreea Sandu, Ana Ștefania Ioniță, Galina Anton, Alexandra Mîrza și Mihai Birtu sunt 5 dintre arhitecții selectați în cadrul festivalului DIPLOMA Show 2022, care-și vor expune lucrările la categoria Arhitectura de interior. Am discutat cu ei despre cum și-au ales tema proiectelor artistice și ce își propun prin ele.

1/ Proiect de regenerare urbană și culturală în jurul lui Brâncuși

Expozantă: Andreea Sandu
Denumire lucrare: Confecția S.A. Simbioza dintre trecut și prezent, vechi și nou

Proiectul Andreei își propune valorificarea clădirii abandonate aflată în apropierea Parcului Coloanei Infinitului din Târgu Jiu – fosta Fabrică de Confecții SA –, prin două obiective majore: primul este acela de a pune în lumină personalitatea lui Constantin Brâncuși în memoria colectivă și transpunerea sa într-un circuit muzeal în incinta acestei hale abandonate, iar al doilea este reabilitarea funcțională a clădirii și găsirea unor posibilități de dezvoltare și promovare a zonei.

„Mi-am imaginat un spațiu public al artei experimentale, cu spații de expunere, toate acestea făcând parte dintr-un proiect de regenerare urbană și culturală. Vor fi oferite produse și servicii culturale diverse în scopul creșterii gradului de participare a oamenilor la viața culturală și crearea unui centru comunitar de acces la informație, cultură și de coeziune. În acest context, se va susține atât valoarea internațională a moștenirii sculptorului, cât și integrarea acesteia în viața comunității, în condiții de protejare, conservare și de deschidere către public”, povestește Andreea.

Andreea a fost inspirată de a regândi spațiul care leagă cel mai important monument din oraș cu clădirea abandonată, în urmă cu doi ani, într-o vizită făcută în Târgu Jiu. A rezonat cu atmosfera din oraș și a motivat-o să vadă soluții în locul care părea mai degrabă dezolant, astfel că și-a transpus ideile în proiectul ei de diplomă.

Crede că arhitectura și stilul industrial au trecut prin numeroase transformări de-a lungul timpului și a devenit o tendință în ultimii ani, datorită unei practici tot mai folosite: convertirea și reutilizarea adaptivă a clădirilor. Cea mai mare provocare din proiectul său, spune Andreea, este aceea de a adapta spațiul industrial la cerințele actuale de funcțiuni noi. „Doresc să îmbin particularitățile spațiului vechi, expunând elementele structurale într-o manieră funcțională și simplă, cu un decor modern, dar însuflețit de nostalgia unei alte epoci. Cel mai distinctiv element din proiect, care definește conceptul meu, este curtea de lumină și, mai apoi, seria de pasarele și decupaje care ghidează persoana prin întreg spațiul.”

2/ Un proiect care redă cartierului Uranus ce i-a fost luat: comunitatea

Expozantă: Ana Ștefania Ioniță
Lucrare: Intervenție de regenerare comunitară – Hub Creativ în cartierul Uranus

Proiectul Anei implică transformarea unui fost depozit industrial într-un hub de co-working creativ, în vederea reintegrării acestuia în circuitul vieții urbane și a reactivării comunității creative locale.

Ana crede că Bucureștiul dispune de un patrimoniu industrial foarte bogat și cu un potențial neexploatat uriaș, iar cartierul Uranus e unul dintre cele mai valoroase și neexploatate cartiere ale orașului. Ca arhitectă, are o afinitate pentru spațiile industriale și o fascinație pentru fenomenul de reconversie și de reintegrare urbană a acestora, astfel că proiectul de diplomă are la bază o intervenție de regenerare comunitară în acest cartier.

Proiectul gândit de Ana implică transformarea unui fost depozit industrial într-un hub de co-working creativ care acționează ca un prototip al mașinăriei Eudaemonia. Această mașinărie, explică Ana, are la bază conceptul grecesc antic Eudaemonia, descris ca fiind cea mai înaltă stare a existenței ce poate fi atinsă de om. A folosit mecanismul bazat pe psihologia umană pentru a crea un întreg spațiu imersiv, al productivității și al creativității.

„Formal, mașinăria Eudaemonia este alcătuită din 5 tipologii de camere – galeria, salonul, biblioteca, biroul și alveolele – care se succed. Traseul este unul strategic, filosofia acestuia este că te poartă printr-o serie de încăperi care transcend de la unele publice, la unele private, izolate. Această tranziție de la mai mare la mai mic, de la public la privat, de la expus la izolat duce utilizatorul prin niveluri din ce în ce mai profunde de contemplare și îi permite să se concentreze în totalitate asupra muncii sale”, explică Ana despre mecanismul care stă la baza proiectului și care face din spațiul de co-work unul special.

Ana e de părere că un spațiu de co-working creativ trebuie să fie versatil, să permită flexibilitate și să poată fi adaptat în funcție de nevoile fiecărui utilizator, iar ca principiu de funcționare, să fie organizat în jurul ideii de angrenaj social și comunitate.
„Un ansamblu de co-working trebuie să creeze contextul pentru serendipitate – nașterea unor idei și creații spontane, catalizate de colaborarea liberă și deschisă între indivizi. Arhitectura spațiului poate încuraja proximitatea psihică prin amplasarea strategică a spațiilor și funcțiunilor comune, astfel încât să sporească numărul de interacțiuni spontane între utilizatorii săi, punând astfel, bazele unei comunități.”

3/ O școală dedicată ospitalității românești

Expozantă: Galina Anton
Lucrare: HORECA Village. Școli superioare în industria ospitalității

Prin proiectul său de diplomă, Galina remarcă rolul și puterea arhitecturii în rezolvarea unei probleme actuale – ospitalitatea din turismul românesc. Conceptul „HORECA Village” a plecat de la ideea de a crea o școală cu o imagine ofertantă pentru tinerii dornici să studieze arta ospitalității.

Galina crede că România are un enorm potențial turistic, care se confruntă cu o criză acută de forță de muncă în domeniul HoReCa și, odată cu lipsa de personal calificat, se accentuează și o lipsă a calității serviciilor.

„Acest lucru m-a motivat să creez o școală ofertantă pentru tineri, pentru că oamenii pe care îi întâlnim, în orice loc din afara confortului imediat al casei, cum ar fi cafeneaua din apropiere sau o călătorie mai îndepărtată, fac lucrurile frumoase și memorabile, sau mai puțin memorabile. Cred că oricine a trăit o experiență neplăcută din cauza neprofesionalismului personalului – fie ca vorbim despre hotel sau restaurant. Dar dacă suntem primiți bine, oriunde ne-am duce, ne rămâne o notă specială despre acel loc, acesta devine mai bogat, mai frumos doar pentru asta”, spune Galina.

Prin proiectul ei, arhitecta urmărește integrarea a 3 elemente importante: săli de clasă imersive, bazate pe experiența VR, pentru exersarea diferitelor abilități și tehnici într-un mediu lipsit de riscuri; studenții să pună în aplicare ceea ce au învățat la cursuri în restaurantul și în wine-barul din cadrul campusului; legumele și plantele aromatice să fie proaspete, datorită grădinilor hidroponice sau sezoniere în grădina din curtea campusului.

„Pe lângă educarea personalului, un lucru important și relevant pe care mi-am dorit să-l aduc într-o astfel de școală este educarea consumatorului prin crearea unui spațiu dedicat transformării alimentelor și educației alimentare prin îndrumare și sprijin. Toate aceste lucruri sunt concepute pentru a împărtăși și a insufla pasiunea pentru mâncarea sănătoasă și pentru a combate obezitatea infantilă.”

4/ Rază de soare pentru familiile ce au copii cu autism

Expozantă: Alexandra Mîrza
Lucrare: Sunshine

Proiectul Alexandrei propune o soluție pentru familiile ce au copii cu autism. Dorința este de a reda acestora lumea exterioară în cadrul unui spațiu interior care ia forma unui centru de reabilitare. Totul, într-o amenajare fluidă, ludică, căutând o atmosferă „de poveste”.

Alexandra și-a construit proiectul „Sunshine” din dorința de a da o speranță copiilor cu autism și de a le oferi șansa de a-și crea propria poveste. Lucrarea are la bază firul narativ „Exterior în Interior”, prin care lumea exterioară este redată copiilor în cadrul unui spațiu interior, care ia forma unui centru de reabilitare cu secvențe din natură.

În cadrul centrului, explică Alexandra, pe lângă terapiile necesare pentru autism (ABA, PECS, Ludoterapia, Kinetoterapie, Logopedie, Integrare Senzoriala), se vor realiza și evenimente de integrare socială, precum piese de teatru sau activități de echipă.

„Puternica dorință de integrare a lor în societate a dus și la nașterea motto-ului we all shine the same, prin care am dorit să evidențiez faptul că toți suntem la fel, iar fiecare copil e ca o mică rază de soare ce îți luminează viața și concept ca «marginalizare» sau «discriminare» nu ar trebui să existe”, explică Alexandra.

Amenajarea spațiului a fost de tipul de materiale folosite și de culorile alese pentru interior: lemn de stejar pentru pardoseli, mobilier, obiectele de interacțiune; textile din fibre naturale ca lâna, mătase, catifea pentru mobilier de șezut, drapaje sau mochetă, vopseluri decorative cu compoziție naturală pentru suprafețele pereților.

„Sala de Kinetoterapie și Integrare Senzorială este ilustrată prin culoarea albastră, pentru a sugera calmitatea și pentru a spori gradul de concentrare al copiilor. Biroul directorului este conturat de nuanțele de verde mentă, pentru a crea un spațiu calm, ce încurajează armonia. Logopedia are tonuri de roz și bej, pentru a inspira sentimentul de bucurie pură, simplitate și fericire. Terapia ABA/Pecs este conturată de culoarea violet, ce hrănește sufletul și energizează mintea. De asemenea, această culoare reușește să sporească capacitatea de înțelegere în profunzime a noțiunilor predate și a activităților desfășurate”, mai povestește Alexandra, care spune că partea cea mai provocatoare din proiect a fost documentarea.

5/ Când diferențele culturale și etnice sunt celebrate prin arhitectură

Expozant: Mihai Birtu
Lucrare: CERrT- catalizator social și identitar

Proiectul lui Mihai s-a dezvoltat în jurul unei probleme sociale ce afectează minoritatea etnică a orașului Craiova, dar a pornit și dintr-o preocupare privind modul în care urbanul poate fi utilizat în folosul comunităților.

„În spatele proiectului «vizibil», de arhitectură, stă partea teoretică care m-a ajutat să înțeleg că una din cauzele inechității sociale față de romi stă în excluziunea prin privare de educație. Așa s-a conturat acest spațiu-școală dedicat – CERRT – unde diferențele culturale și etnice sunt celebrate, iar arhitectura devine un context mediator”, explică Mihai.

A ales un spațiu din Craiova pur și simplu pentru că-i plăcea clădirea, fără să știe nimic despre ea. În timpul studiului de fundamentare și-a dat seama că alesese un sit cu o istorie și o arhitectură bogată, pe care a folosit-o în favoarea proiectului. Atunci a descoperit și starea de abandon în care se afla, fiind o zonă de tranzit între cartierele de locuințe și centrul orașului.

„Mi-am propus, cu ajutorul hanului de sec. XIX, să integrez această parcelă și să propun schimbarea firului narativ de dezvoltare, de la comunitatea locală până la scara orașului, căutând noi oportunități de interacțiune om-arhitectură. A fost necesară și o extindere cu structură modulară, cu tramă bine definită, odată cu dezvoltarea noului program arhitectural și a anexelor acestuia.”

Mihai spune că s-a simțit motivat de a aduce acest subiect puțin discutat într-un mediu academic, dar a fost totodată și o oportunitate de a se autoeduca și de a împărtăși cu ceilalți istorii din cultura romă. „Suntem reticenți la această parte atât de reală a istoriei, iar pentru mine a fost important să deschid această discuție în încăperi unde nu fusese purtată până acum, prin prisma proiectului arhitectural.”

Fotografii: via Diploma Show
Articol realizat de echipa Diploma Show pentru designist.ro