Birourilor creative din România li se alătură unul nou și, la o privire mai atentă, cel mai cel din poveste. E vorba de noul birou King, din București, în Opera Center, amenajat asemenea unui regat în care povești scandinave (vorbim de o companie suedeză cu studiouri în Londra, Barcelona, Berlin, Malmö, Stockholm, San Francisco) sunt traduse prin elemente naturale&inedite și piese de design.

Amenajarea e semnată de arhitecta Ana-Maria Voinescu, cu care am stat de vorbă pentru a afla care sunt poveștile pe care le-a țesut atât de scenografic și contemporan în spațiul de birouri:

“Am vrut să creez un regat în care te poţi juca cu idei, înconjurat de copăcei, norişori, personaje din jocuri (compania produce jocuri casual), leagăne şi spaţii de relaxare. Un tărâm magic în care oamenii să se simtă relaxaţi, un spaţiu care să-i inspire, care să le dea libertate de creaţie.

La începutul proiectului (ştiind destul de multe despre grafica din jocurile pe care le creează) mă tot gândeam la poveşti nordice şi la tărâmuri misterioase: îmi imaginam tot felul de păduri în care întâlneşti personaje mitice. Şi de aici toate s-au legat şi s-a conturat şi conceptul – regatul nordic”, povestește Ana-Maria.

Stâncile în miniatură din zona de recepție sunt o trimitere la zonele nordice mai sălbatice. “Perdeaua” de mesteceni pune accentul pe elementul natural, iar recepția unghiulară, din corian (vezi prima fotografie) amintește de peisajul nordic înzăpezit.

Open-space-ul de la etajul 4 al Opera Center, cu o suprafață de 1.700 mp, gândit pentru 130 de oameni, a fost structurat pe zone de Ana-Maria în urma discuției cu reprezentanții King. Birourile sunt împărție pe departamente, iar pentru fiecare echipă au fost prevăzute spații de discuții pentru ședințe scurte și panouri-tablă de scris la îndemână.

Între aceste zone de birouri sunt intercalate sălile de ședință, gândite inițial ca niște “case din regat”.

“Sunt construcţii independente de lemn pe structură metalică, mai exact din placaj de plop pe structură metalică, cu o latură vitrată, iar înălţimea lor interioară este mai mică decât înălţimea întregului etaj. Lateralele sălilor au fost vopsite cu vopsea neagră pentru marker, pentru şedinţe/discuţii/schiţe. Ulterior oamenii au dat câte un nume pentru fiecare sală de şedinţe: King’s landing, The batcave, Meeting room, We need to talk, Shadow realm, Love nest”, ne spune amuzată Ana-Maria.

Una dintre sălile de ședință
Sălile de şedinţă au şi rolul de a delimita anumite zone, astfel încât să nu ai senzaţia că eşti într-o hală. Ele creează un joc, între ce este vizibil şi ce nu, ca un fel de labirint.

Banda alb cu portocaliu este un element specific tuturor studiourilor King (face trimitere la un element din jocurile create de ei), iar aici face legătura, asemenea unui traseu prin nivelurile unui joc, între recepție și restul zonelor, străbătând tot biroul. 

Pardoseala din beton a fost și una dintre provocările mari ale amenajării: Ana-Maria nu ajungea la aspectul pe care și-l dorea. În plus, a trebuit să fie turnată o nouă șapă într-un canal de cablu ce brăzda inutil o mare parte din birou. Soluția a venit de la Betonia, care a șlefuit pardoseala exact așa cum o vedea Ana: betonul șlefuit a fost “sigilat” cu poliuretan.

Bineînțeles că abia așteptam să ajungem la zona de relaxare, înconjurată de copăcei, cu leagăn și o mochetă ce imită o pajiște verde. Aici, Ana-Maria și-ar fi dorit o suprafață cu iarbă pe care să calci, însă era prea complicat de realizat.

În continuarea zonei cu mochetă, este demarcat un alt spațiu de relaxare, cu pardoseală din lemn și aceeași “perdea” de trunchiuri de mesteceni. Aici am descoperit puf-urile sub formă de animăluțe semnate de Pouf, din Cluj, și norișorii modelați din vatelină pe structură metalică de Ioana Bănică, de la Marele Deget Mare.

Zona de citit, cu canapele și peretele îmbrăcat în lemn, pare livingul regatului.

Lămpile vin de la Demco și IKEA.

Cortina din catifea roșie reprezintă elementul de mister al spațiului: îți dă senzația că se mai ascunde ceva în spatele ei. E un fundal dramatic pe care se profilează fin măsuțele de la Sancal și fotoliile de la Hay, ce vin prin Intro.

Pe harta regatului mai apar 6 căsuțe de lemn căptușite cu fetru colorat: sunt cabine fonice pentru discuții la telefon, cu un coleg etc.

Micile insule de pietriș alb se conturează foarte delicat în spațiu. Iar copăceii au fost modelați de colaboratori care se ocupă cu crearea decorurilor pentru film.

Bucătăria foarte amplă, cu vedere spre Piața Operei, funcționează și ca zonă de jocuri (cu masă de ping-pong și masă de foosball), dar si ca spațiu de sedință cu toți angajații (a fost prevazută cu proiector). Este separată de restul biroului cu un perete de sticlă pe structură metalică neagră, ceea ce-i sporește aerul industrial.

Mesele lungi sunt din europaleți, pe structură metalică.Ne plac tabloul de scaune pliabile negre pe albul peretelui și felul în care continuă pata de negru a plafonului.

“Am renunţat la tavanul casetat şi am ales să las tubulaturile aparente, pe care ulterior le-am vopsit în negru mat. E ușor misterios pentru că nu îţi dai seama exact care este înălţimea reală a spaţiului. Negrul mat nu reflectă lumina şi în acelaşi timp creează un fundal uniform care evidenţiază restul decorului,” povestește Ana-Maria.

“Regret un pic că nu am apucat să fac şi personajele din jocuri, care urmau să stea în noul regat, ascunse printre copăcei. Dar mai e timp şi poate într-o zi o să reuşesc să fac şi asta”, ne-a spus în final Ana-Maria.

Ana-Maria Voinescu, arhitect

Suntem siguri că va pune și asta în practică și o felicităm pentru această amenajare coerentă și armonioasă, care comunică la un nivel de design ce înseamnă un birou creativ.

Fotografii: Hannes Söderlund, Cosmin Dragomir