Cum arată orașul București atunci când îl privești prin biografia unei personalități precum Cella Delavrancea?

“Asta m-am întrebat și eu și am intuit cum capitala devine o hartă afectivă pe care se unesc case, muzee, saloane culturale, săli de concerte, săli de bal, prietenii și povești ce se derulează timp de mai bine de-un secol de viață”, ne spune Ana Rubeli (@aiciastat), cea care scrie acest material, în cadrul unui guest post pe designist.ro. ⬇️

În cadrul Festivalului AICI A STAT, ediția dedicată Cellei Delavrancea, pornim în două tururi ghidate prin București, pe 11 și 18 octombrie, pentru a recompune această hartă. Am ales câteva dintre locurile care spun cel mai bine povestea ei și care merită privite cu puțin mai multă atenție atunci când trecem pe lângă ele, deoarece o plăcuță memorială, o fotografie într-o expoziție sau o ușă pe lângă care trecem pot deschide un întreg univers.

1. Muzeul Național al Literaturii Române: Cella Delavrancea

Primul dintre tururile noastre pornește de la Muzeul Național al Literaturii Române, care are legătură cu una dintre laturile Cellei Delavrancea mai puțin cunoscute: scriitoarea Cella.

Cella a fost un extraordinar martor al epocii sale. A cunoscut și a scris despre oameni care astăzi fac parte din istoria culturală a României, iar memoria ei păstrează gesturi, conversații și scene pe care documentele oficiale nu le pot surprinde. Dincolo de memorii, eseuri și critică muzicală, Cella a scris și beletristică: nuvele și chiar un roman de dragoste. Iar în 2026 se împlinesc și 80 de ani de la apariția volumului „Vraja”, debutul său literar din 1946.

Expoziția dedicată Cellei Delavrancea de la MNLR pe care am curatoriat-o în baza cercetării patrimoniului Muzeului ne ajută să o privim tocmai din această perspectivă mai intimă: prin manuscrise, fotografii, corespondență, cărți și fragmente ale unei vieți care a traversat aproape întregul secol XX. Iar mie îmi place mult această schimbare de perspectivă: de la Cella pe scenă, la pian, la Cella care scrie și observă lumea din jurul ei.

Citește și: Acasă, în clădiri de patrimoniu: proiectul Aici a stat explorează arhitectura țării pe interior și exterior

2. Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu: o biografie expusă către oraș

Cel de-al doilea tur începe într-un alt loc-emblemă al Bucureștiului: Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu, unde, pe gardul muzeului, Festivalul AICI A STAT deschide expoziția „Universul Cellei Delavrancea”. Aici este de fapt și nucleul Festivalului AICI A STAT, unde are loc deschiderea, vernisajul, conferința, dar și un recital-lectură.

În cadrul expoziției care va putea fi admirată în aer liber, direct în centrul orașului, într-un loc prin care trec zilnic mii de oameni, fotografiile și documentele reconstruiesc familia Delavrancea, Bucureștii copilăriei ei, muzica, literatura, călătoriile, prieteniile, scrisorile și întâlnirile cu personaje precum Regina Maria, I.L. Caragiale, George Enescu sau Constantin Brâncuși. Tandrețuri și finețuri, povestea unor oameni în relație cu Cella. Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București, devine astfel punctul de plecare perfect pentru un traseu în care intrăm în profunzimile vieții Cellei.

3. O farmacie în care ne imaginăm că intră Cella Delavrancea

Printre opririle mai puțin așteptate ale traseului se află Muzeul Farmaciei Hotăranu.

Ne place să introducem în tururile AICI A STAT și astfel de locuri, care ne ajută să ne imaginăm personajele istorice în viața lor cotidiană. Așa că, pentru câteva minute, încercăm să ne-o imaginăm pe Cella intrând aici, privind în vitrine și cerând, de ce nu, o aspirină.

4. Maria Rosetti 53, Suvenir 9: cum se locuia în Bucureștiul interbelic?

Două dintre opririle la care ținem foarte mult sunt două clădiri interbelice cu poveste: imobilul de pe strada Maria Rosetti nr. 53 și Maison Créative din Strada Suvenir nr. 9.

Aici schimbăm pentru câteva momente perspectiva și ne uităm la București prin modul de locuire în oraș în perioada interbelică, în perioada tinereții Cellei. Intrăm în două imobile care ne permit să discutăm despre arhitectură, despre organizarea spațiului unei familii și despre felul în care casele se adaptează, generație după generație, celor care le locuiesc.

Este un exercițiu care ne place mult: să privim interioare istorice fără să le transformăm într-o capsulă a timpului. Să vedem ce s-a păstrat, ce se schimbă cu ocazia restaurării și cum poate fi adaptată la contemporan o clădire construită pentru o altă epocă. Este și o ocazie să vorbim despre oraș prin intermediul interioarelor sale istorice, locurile în care oamenii s-au întâlnit. Uneori ceea ce s-a spus într-un salon sau într-o sufragerie transmite despre o epocă la fel de mult ca un document de arhivă. Și dincolo de marile palate și monumente, memoria Bucureștilor supraviețuiește și în spații intime, spații comerciale, farmacii, scări, uși, mobilier și mici detalii care capătă valențe noi atunci când le aflăm povestea.

5. Casele familiei Delavrancea, o familie care a modelat cultura noastră

Orice traseu dedicat Cellei ne duce inevitabil și spre familia în care s-a născut. Tatăl său, Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, avocat și om politic, mama sa, pianista Maria Delavrancea, născută Lupașcu, directoarea Școlii Centrale timp de 15 ani, surorile ei, fiecare artistă cu propriul destin, transformă familia Delavrancea într-un foarte bun punct de plecare pentru a vorbi despre lumea intelectuală a Bucureștiului de la începutul secolului XX. Casele legate de familie, unele dispărute, altele încă în picioare, ne permit să reconstruim atmosfera în care a crescut Cella: o lume în care literatura, muzica, politica și arta coexistau.

Pe traseu apar inevitabil și alte nume: George Enescu, Tudor Arghezi, Alexandru Vlahuță, Caragiale, alături de multe alte personaje care au intrat, într-un moment sau altul, în lumea Cellei.

6. Mihai Eminescu 151: o placă memorială și o poveste care continuă

Ambele trasee ajung, simbolic, în același loc: casa Cellei Delavrancea de pe strada Mihai Eminescu. Astăzi, casa este marcată de o placă memorială, un gest mic pentru o personalitate atât de complexă. Dar plăcuța memorială și valoarea memorial-simbolică a casei sunt chiar esența proiectului AICI A STAT.

Treci pe lângă o casă, vezi o plăcuță de marmură cu un nume și, dintr-odată, povestea casei capătă o altă profunzime. Afli că în spatele acelor ferestre a trăit cineva care a cântat la pian, a scris, a iubit, a legat prietenii, a traversat războaie și schimbări de regim și a continuat să trăiască intens până la o vârstă aproape incredibilă. Cella Delavrancea a trăit 103 ani. A avut privilegiul și povara de a vedea cum lumea în care se născuse se transforma radical în jurul ei, iar casa sa de pe Mihai Eminescu devine, la sfârșitul plimbării, mult mai mult decât ultima adresă de pe traseu. Devine locul în care toate firele poveștii se adună. Vom citi fragmente de corespondență și evocări ale Cellei, memorii și citate.

Cella Delavrancea este firul care leagă toate aceste opriri, dar, pe parcurs, personajul principal devine inevitabil și orașul. Un București al saloanelor și al pianelor, al muzeelor, al caselor în care arta, muzica clasică, literatura făceau parte din viața de zi cu zi. Un oraș pe care îl putem încă recupera, loc cu loc și poveste cu poveste.

Text și foto: prin AICI A STAT | Ana Rubeli
Credite foto: Anca Arambașa, Andrada Pavel, Alex Damian

Și iată ce mai adăugăm noi:

Timp de zece zile, festivalul reconstruiește universul Cellei prin recitaluri, expoziții, documente de arhivă, lecturi, tururi ghidate și întâlniri interdisciplinare desfășurate în spații de patrimoniu ale Bucureștiului. Ateneul Român ocupă un loc de onoare în această geografie afectivă și muzicală.

Pe 13 octombrie, de la ora 19:00, Festivalul AICI A STAT aduce pe scena Ateneului Român recitalul extraordinar „Sub vraja Cellei”, susținut de pianista româno-franceză Alexandra Silocea și violonistul austriac Johannes Fleischmann. Evenimentul face parte din cea de-a doua ediție a Festivalului AICI A STAT, dedicată în acest an Cellei Delavrancea, una dintre cele mai fascinante personalități feminine ale culturii române.

Programul complet al festivalului este disponibil pe aiciastat.ro.

Ne vedem acolo!