În curând începe o nouă ediție a Romanian Design Week, cel mai mare festival dedicat industriilor creative din România, un proiect The Institute. Și în acest an, publicul larg va putea admira, pe lângă creații de modă, design grafic, design de produs, ilustrație sau arhitectură, și proiecte importante de design interior, repere de bune practici ca gândire, viziune și propuneri de amenajare.

Am stat de vorbă cu 5 dintre arhitecții de interior ale căror lucrări vor fi parte din expoziția centrală din Piața Amzei anul acesta – și i-am întrebat mai multe despre proiectele lor, despre provocările actuale ale profesiei pe care o au, dar și despre cum văd viitorul arhitecturii de interior. Iată ce ne-au spus.

AMA Design: „Viitorul profesiei va fi influențat de performanțele programelor specializate”

AMA Design este un studio de arhitectură specializat în office design, cu o experiență de 22 de ani în domeniul amenajării spațiilor de lucru.

La ediția cu numărul 11 a RDW, vor prezenta o serie de proiecte office (SIF Lounge, America House și Cushmann & Wakefield), cu provocări diferite: de la nevoia de a obține un spațiu atipic de întâlnire cu partenerii de afaceri, păstrând în același timp confortul și ambianța primitoare, până la necesitatea de a renova toate spațiile comune ale unei clădiri de birouri aflată în funcțiune în toată această perioadă.

„Atunci când clientul înțelege corect valoarea serviciilor contractate și alege toți partenerii și specialiștii din proiect pe criterii de performanță și nu doar pe criterii de bugete alocate, șansele de a avea o investiție imobiliară optimizată și o calitate net superioară – cresc semnificativ”, spune Anda Manu, arhitect de interior & owner AMA Design.

Cum vede echipa AMA Design viitorul profesiei de arhitect?

„Cred că viitorul acestei profesii este și va fi influențat de performanțele și avansarea programelor specializate, ce oferă soluții din ce în ce mai interesante de vizualizare virtuală. Cred însă că legătura între investiție și implementarea proiectului ar fi bine să fie făcută tot prin interacțiune umană. Iar tot ceea ce merită să fie automatizat în acest proces – să fie făcut prin intermediul tehnologiilor avansate”, explică Anda.

Arhilab: „Designul de bună calitate nu are legătură cu moda”

Arhilab sau, mai exact, Adela și Serban Antoniu, au experiență în domenii foarte variate: de la restaurare la retail, socio-cultural, rezidențial sau corporate.

Proiectul selectat la RDW în acest an este Apa Nova – Centru de relații cu clienții, amplasat la parterul clădirii Ștefan cel Mare, într-o zonă intens circulată a Bucureștiului. „Inspirația pentru acest proiect a venit din natură – cu apa ca element principal al amenajării – și din necesitatea de a o îngloba într-un spațiu minimalist și ultra-tehnologizat. Ideea a fost să conturăm un spațiu fluid și organic, care să reprezinte o mediere între tehnologie și natură, între material și imaterial, pentru a reflecta viziunea companiei”, povestesc Adela și Șerban, fondatorii Arhilab.

O altă calitate a spațiului, pe care echipa o promovează în toate proiectele lor, este designul incluziv sau universal: „Spațiul poate fi accesat și folosit cu ușurință de diferite tipuri de utilizatori, cu diferite abilități: recepția are o zonă coborâtă ce poate fi accesată de persoanele în fotoliu rulant, pardoseala este la același nivel, iar accesul în zona amenajată de la exterior se face pe o rampă accesibilă tuturor”, explică cei doi.

Care este viitorul în industria de design interior?

„Noi credem că designul de bună calitate nu are legătură cu moda. Calitățile unui spațiu nu se pierd în timp, pentru că depășesc simpla cosmetizare. Detaliile customizate, croirea fiecărui spațiu individual și adaptat fiecărei nevoi în parte nu se vor devaloriza niciodată. Ar fi trist să se piardă, dacă ar trebui să facem totul standard: să trăim în case standard, cu piese standard, cu vieți standard. Arhitectul are acest privilegiu – de a-i ajuta pe oameni să-și croiască spațiul cel mai potrivit pentru ei”, spun Șerban și Adela.

Kulcuș Design: „O direcție în care ne îndreptăm este integrarea materialelor care nu dăunează mediului”

Kulcuș Design, adică Anca Ionescu și Alexandra Nicolau, prezintă la RDW un proiect rezidențial: un studio amplasat în Urban Spaces 5 și câștigător al Anualei de arhitectură, la secțiunea Arhitectură construită.

Este un studio de doar 37 de metri pătrați utili, amenajat cu scopul de a fi închiriat. „Locuințele pentru închiriat sunt în general mai dificil de amenajat, pentru că lipsește nota personală. Da, există implicarea proprietarului, care desigur că își pune amprenta, dar în același timp își dorește o amenajare cât mai versatilă. Cel mai mult ne place la acest proiect faptul că am reușit să valorificăm tot spațiul și să avem o locuință confortabilă într-o suprafață nu foarte generoasă. Astfel, nu simți că locuiești într-un studio, pentru că ai tot confortul unui apartament cu 2 camere. Este adevărat, nu poți trânti ușa de la dormitor, însă altceva nu credem că lipsește”, explică Anca.

Ca provocări de care se lovesc în profesia lor, Anca vorbește despre limitările anumitor executanți: „Din păcate, sunt puțini oameni care dau dovadă de profesionalism pe tot parcursul lucrării sau în mai multe lucrări la rând. O altă provocare este să ai mână liberă din partea clientului. Aici cred că ne lovim și de faptul că această <<cultură>> a designului de interior – a apelării la un arhitect de interior atunci când vrei să-ți amenajezi locuința – este încă nouă în România”, punctează Anca.

În ceea ce privește viitorul profesiei lor, echipa Kulcuș spune că „atât arhitectura, cât și designul evoluează mereu ca răspuns la schimbările din tehnologie, societate, mediu. Una dintre cele mai importante direcții în care ne îndreptăm de ceva timp și care va continua – este integrarea în arhitectură și design interior a materialelor care nu dăunează mediului, precum și găsirea de soluții pentru regenerare și durabilitate”.

Însă cum va influența impactul noilor tehnologii viziunea și rolul arhitecților? „Cred că aici rolurile arhitecților și designerilor vor suferi o schimbare. Vom avea posibilitatea să testam soluții și idei mult mai rapid și să oferim clienților o altfel de explorare a spațiilor. Vă trebui să ținem pasul cu aceste tehnologii și să le folosim în ajutorul profesiei. Însă nimic nu poate înlocui conexiunea dintre oamenii aflați în același spațiu, limbajul nonverbal, observarea unor detalii pe care altfel nu le vezi. Ni se pare important să vezi materialele, obiectele, să le simți, să te așezi pe un scaun, să vezi cum întră lumina printr-un material”, au completat Anca și Alexandra.

Piano:terra: „Este mult loc ca arhitecții să învețe mai mult pe partea de execuție”

Alina Vîlcu, fondatoarea Piano:terra, a trecut mai întâi prin publicitate înainte să ajungă arhitect de interior și să conducă o echipă de 7 specialiști. Astăzi, își alege proiectele în funcție de impactul direct pe care îl poate aduce munca lor în ele.

La RDW în acest an, Piano:terra va prezenta un spațiu de birouri pentru o agenție de publicitate: „Provocarea principală a fost, ca de obicei, timingul și bugetul. Am avut doar câteva luni pentru a face creația și execuția, iar asta ne-a forțat să lucrăm cu niște limite și să le depășim, să înțelegem cum din constrângeri se nasc cele mai creative idei. Am decis crearea a două moduri diferite de gândire și simțire: pe de o parte, este spațiul de lucru, centrat pe wellbeing și liniște și, pe de altă parte, spațiul de pauză (<<cafeteria>>), unde totul este construit ca un hiperstimulent vizual. Este prima dată când am lucrat în sinergie cu un artist vizual, Saddo, care a gândit un concept grafic bazat pe stilistica și cromatica propuse de noi”, a explicat Alina.

Care sunt provocările unui arhitect pe piața locală? „Execuția. Din păcate, văd multe idei bune, care sunt materializate mediocru. Cred că este mult loc ca arhitecții să învețe mai mult pe partea de execuție și de inovație în ce privește fizica construcțiilor”, adaugă Alina.

Iar referitor la viitorul acestei profesii, Alina spune că există suficient tech și AI, astfel încât să se poată genera proiecte pe baza unor briefuri, „însă nu vor avea emoție și umanitate. Ăsta este marele dar al nostru, ca umanitate, în fața AI: suntem capabili să transferăm emoțiile noastre și ale altor oameni designului pe care îl creăm”.

VIM Studio: „Competiția dintre arhitecți, arhitecți de interiori, designeri și artiști ar trebui lăsată în trecut”

Ștefania Bobaru-Chirlesan, fondatoarea VIM Studio, se concentrează majoritar pe proiecte rezidențiale, mai ales ca urmare a pandemiei. „Acest drum vine, bineînțeles ,cu provocări, însă nu știu dacă se compară ceva cu satisfacția unui beneficiar care este pentru prima dată în viață cu adevărat mulțumit de propria casă și care îți devine până la urmă și prieten”, spune Ștefania.

„<<Connections>>, tema de anul acesta pe care o propune RDW, descrie foarte bine o nevoie pe care am articulat-o și noi în birou – și de aceea ne-am propus să ne dezvoltăm și în direcția lucrului în echipe multidisciplinare. Competiția mai mult sau mai puțin vizibilă dintre arhitecți, arhitecți de interior, designeri și artiști ar fi trebuit de mult lăsată în trecut – face mult rău dezvoltării unei comunități creative sănătoase”, punctează Ștefania, cu referire la participarea ei la Romanian Design Week.

Proiectul pe care-l va prezenta în cadrul festivalului este Mid Century-Flavour: „Punctul forte al proiectului în ceea ce privește designul de interior este explozia de culoare care se regăsește în toate spațiile. În plus, ilustrația <<Moonlight Love>>, realizată de Ana Bănică, a fost elementul perfect pentru tăblia patului din dormitorul matrimonial – și ne-a deschis apetitul pentru cât mai multe colaborări cu artiști locali”, explică Ștefania.

Cum arată viitorul acestei profesii și a acestei industrii, în viziunea Ștefaniei? „Arhitectura de interior înseamnă scenografie și emoție. De aceea, ne dorim să vedem și altceva în afară de ambienturi cu postere generice și obiecte de decor mass-market. Vrem să continuăm să integrăm lucrări ale artiștilor locali, precum și tot felul de obiecte vechi care să spună povești, să adauge personalitate și unicitate proiectelor”.

Întrebată despre impactul tehnologiei și inteligenței artificiale, Ștefania concluzionează: „Arhitecții și designerii vor fi nevoiți să își dezvolte abilități noi și să integreze tehnologiile emergente în practica lor. Se vor dezvolta noi metode de proiectare și construcție, iar anumite proceduri de lucru vor fi automatizate. Cu toate acestea, cred că va exista întotdeauna o nevoie de creativitatea și de abilitățile umane ale arhitecților și designerilor pentru a oferi soluții inovatoare și funcționale într-un mod artistic și estetic plăcut.

Mi-ar plăcea să nu dispară abordarea umanistă și sensibilitatea la context și mediul înconjurător în practica arhitecturii și designului, deoarece consider că acestea sunt elemente esențiale în crearea spațiilor care îndeplinesc nevoile și dorințele oamenilor, dar și pe cele ale mediului”.

Lucrările lor și multe altele pot fi văzute la Romanian Design Week, între 12 și 28 mai. Expoziția centrală din Piața Amzei va consta în peste 160 de lucrări din 6 categorii diferite, în timp ce alte 100 de evenimente conexe vor transforma Bucureștiul în Capitala designului românesc pentru mai mult de două săptămâni. Pentru programul complet al festivalului, vă invităm să urmăriți update-urile de aici.