Villa Achilleas, din Creta, proiectul unui arhitect român
Prietenii spun că asta-i cea mai bună vreme pentru Grecia: plaje aproape goale, un soare genial, care nu te trimite la umbră de la 10.30, o apă de 25 de grade și multă liniște, ca să te poți bucura de tot peisajul – și, foarte important, să te poți simți în vacanță. Cu toate aceste recomandări proaspete în minte, împreună cu prietenii de la Igloo media vă prezentăm o vilă superbă, din Creta, Villa Achilleas, care vine cu o surpriză: toată echipa – beneficiar, arhitect, constructor – este alcătuită din români, iar rezultatul se adaptează perfect arhitecturii locale. Proiectul este semnat de arhitectul Ștefan Iliescu. Construită într-un stil tradiţional vernacular, îndeaproape urmărit de arhitect, casa cuprinde o sumă de spaţii interioare – livingul, trei dormitoare şi trei băi, bucătăria – şi o paletă foarte largă de amenajări exterioare, dedicate activităţilor în aer liber: terase acoperite şi descoperite, un pavilion umbrit, platforme de lemn, piscină şi jacuzzi, duş exterior, grădini minerale şi vegetale cu pietriş şi plante specifice zonei (pini, palmieri), scări din piatră brută (urcând spre munte) şi tencuială albă (coborând spre mare), roci naturale amplasate sculptural. Elementul surprinzător al proiectului este faptul că toată echipa – beneficiar, arhitect, constructor – este alcătuită din români, iar rezultatul se adaptează perfect arhitecturii locale. Volumul construit, cu forme rotunjite tencuite în culoarea nisipului şi goluri foarte mici, este amplasat în diagonală faţă de mare, lăsând loc celor două terase opuse, acoperite cu pergole din lemn şi bambus: cea a livingului, orientată spre piscină şi jacuzzi, şi cea a locului de luat masa, deschisă către curte şi îndreptată spre pavilionul-lounge cu canapele albe umbrite de o cupolă din bambus realizată de artizani locali. Singurele vitraje înalte sunt amplasate spre aceste două terase acoperite, fiind în permanenţă protejate de soare. Terasele sunt completate cu elemente de amenajare şi mobilier destinate petrecerii timpului în aer liber: deckul din lemn cu şezlonguri de plajă, duşul exterior, cuptorul de pâine şi cel de barbecue. Livingul se deschide complet spre terasă prin intermediul unor uşi pliante; toate golurile sunt dublate de obloane din scânduri neregulate, vopsite în alb. Tâmplăriile şi obloanele sunt realizate din lemn exotic de Niangon, băiţuit în alb, astfel încât pe parcursul zilei culoarea lor se schimbă de la alb intens la bej-trandafiriu. Şemineul finisat în stucco veneziano de culoare albă, la fel ca toate interioarele casei, aduce un plus de căldură şi invită la petrecerea timpului în interior pe parcursul sezonului rece. Instalaţiile sunt de asemenea proiectate pentru a asigura autonomia clădirii pe parcursul întregului an, cu încălzire centrală, o rezervă permanentă de apă şi panouri solare pentru obţinerea apei calde. Interioarele sunt amenajate simplu, cu mobilier modern de factură tradiţională (paturi din lemn de Niangon sculptate manual într-un atelier de ambarcaţiuni), suprafeţe de lemn antichizat, grinzi din lemn aparente, vopsite în alb, tâmplării din scânduri albe, corpuri de iluminat discrete – aplice tencuite care se confundă cu peretele, pardoseli albe din răşină epoxidică mată. Mobilierul din dormitorul principal este realizat în aceeaşi notă tradiţională, cu o tăblie din lemn texturat centrată pe o nişă semicirculară. Lumina naturală nu lipseşte din niciun spaţiu, camerele de baie finisate în aceeaşi textură albă cu muchii rotunjite având obiecte sanitare minimale şi aproape indetectabile din punct de vedere cromatic: lavoare monobloc sculptate manual din piatră locală crem deschis, baterii din alamă, compartimentări şi rafturi din tencuială albă. Învelitoarea de pe terasă oferă o imagine plăcută privind dinspre munte şi reflectă razele soarelui, protejând ambianţa spaţiului interior. Muchiile rotunjite şi arcadele omniprezente, atât la interior, cât şi la exterior, se pliază pe arhetipul construirii vernaculare din zonele de coastă ale Greciei. Grădina şi livada, realizate de un peisagist cretan, au avut ca temă combinarea unor specii decorative şi parfumate, pentru a beneficia de flori şi fructe pe parcursul întregului an: măslinii, portocalii, mandarinii, lămâii, smochinii, mousmoulia (o specie de piersic), rodiile şi plantele aromatice – mentă, rozmarin – transformă şederea în lounge-ul umbrit aflat în vecinătatea grădinii într-o experienţă pe deplin relaxantă. Potrivită pentru cei care vor să scape de zgomotele oraşului (cea mai apropiată localitate se află la o distanţă de 5 km), locuinţa beneficiază, datorită amplasării la 150 de metri deasupra nivelului mării, de perspective spectaculoase asupra insulei Psira şi plajei şi portului Tholos. Accentul pus pe spaţiile exterioare în detrimentul unor concepte formale rigide şi adaptarea acestora pentru a fi utilizate alternativ în diferitele momente ale zilei, în funcţie de direcţia razelor solare, extrema modestie arhitecturală care lasă loc improvizaţiei şi integrează casa în timpul şi locul în care este inserată – toate acestea fac din arhitectura mediteraneeană o rafinată explorare a termenilor de „locuire” şi „acasă”. Fără a se dezice de beneficiile confortului modern, însă evitând cu abilitate capcanele estetice pe care acestea de regulă le implică, arhitectura locuinţei din Creta este în acelaşi timp inventivă şi tradiţională, senină şi animată, iar una dintre marile ei calităţi este că lasă loc intervenţiilor ulterioare – extinderi, modificări, înlocuirea unor elemente, fără a pierde nimic din imaginea iniţială, lucru pe care majoritatea obiectelor de arhitectură contemporane, solide şi definitive, nu îl permit. În acest fel, casa îşi îndeplineşte rolul de cămin pentru mai multe generaţii şi îşi consolidează valoarea odată cu trecerea timpului. Articolul a apărut în numărul 129 al revistei igloo. |
E divină!
Wow!!! Mindblowing
Vreau in Creta!!
m-as putea obisnui acolo ..
Pacat ca oameni mai cretini ca acolo vezi in unele regiuni din Romania, am lucarat eu 6 luni, iti este greu sa te obisnuiesti, noroc cu clima si lucurile frumose…
este turistica?