O vacanță regală la reşedinţa din Valea Zălanului, restaurată de Prințul Charles

Copleșiți de sentimentul de vacanță, căutăm ponturi designish pentru traseele de vara asta. Dacă ne-am început ziua visând să vizităm Berlinul din pat (ceea ce se dovedește perfect posibil și accesibil!), revenind în țară ne-am concentrat pe zona Covasna, acolo unde resedința regală din Valea Zălanului și ansamblul de la Micloșoara atrag cei mai mulți turiști (mai ales străini).

Resedinta Valea Zalanului - Designist (7)Vă povesteam de curând despre traseul spre Mălâncrav, via Transalpina. Odată ajunși aici, recomandarea noastră ar fi să vă continuați drumul spre Micloșoara și Zălan (jud. Covasna), acoperind astfel poate cea mai frumoasă zonă a Transilvaniei.

Resedinta Valea Zalanului - Designist (1)

Despre resedința regală din Valea Zălanului vă povestim împreună cu prietenii de la Igloo media. Cum în ultima perioadă s-a tot vorbit despre lansarea filmului “Wild Carpathia”, în care Prinţul Charles al Marii Britanii promovează locurile uitate ale României, reședința de vacanță din Valea Zălanului este un alt proiect al Alteţei Sale, prin care acesta contribuie la recuperarea patrimoniului ţării noastre.

Fascinaţia prinţului Charles pentru Transilvania s-a născut cu ocazia primei sale vizite pe aceste meleaguri, în anul 1998. Începând cu acel moment, s-a implicat într-un proiect menit să protejeze un mod de viaţă care a supravieţuit trecerii timpului, un peisaj cultural care încă mai poate fi salvat. Soluţia sa a fost promovarea turismului sustenabil şi recuperarea arhitecturii tradiţionale.

De-a lungul anilor, a cumpărat mai multe gospodării tradiţionale, pe care le-a restaurat cu mare grijă şi le-a transformat în case de vacanţă care în lipsa lui adăpostesc turişti, de cele mai multe ori veniţi de peste hotare.

Resedinta Valea Zalanului - Designist (5)

În 2008, a achiziţionat un vast domeniu în Valea Zălanului, o mică aşezare izolată în pădurile Covasnei, cu un peisaj de poveste şi o istorie fascinantă. În 1694, familia Kalnoky din Valea Crişului construia aici prima fabrică de sticlă din Transilvania, în care a fost confecţionată ulterior sticla colorată pentru ferestrele bisericii Sf. Mihail din Cluj şi Bisericii Negre din Braşov. În 1860 fabrica a fost distrusă de un incendiu şi nu s-a mai reconstruit, iar azi doar câteva obiecte se mai păstrează în Muzeul Naţional Secuiesc şi în colecţia personală a localnicului Karácsony Zoltán.

Ansamblul construit în urmă cu două veacuri de judele satului se compune din două gospodării: „casa de sus” şi „casa de jos”, aflate la capătul estic al aşezării, pe un deal, la marginea pădurii Zălanului. Gospodăria de sus, ce cuprinde casa, şura, grajdul şi un şopron de lemne formează o incintă cu rol de protecţie împotriva animalelor sălbatice, mai ales a urşilor care din când în când vin să se hrănească cu fructele din livada ce înconjoară casa.

Resedinta Valea Zalanului - Designist (4)

Deşi ultimul proprietar al ansamblului s-a îngrijit de „ogradă” atât cât îi permitea vârstă înaintată, clădirile aveau nevoie de urgente lucrări de consolidare şi reparaţii. Cu o experienţă de 10 ani în domeniul conservării arhitecturale în Marea Britanie şi cu referinţe din partea unor prestigioase organizaţii, s-a considerat că arhitectul cel mai potrivit pentru acest proiect era Silvia Demeter-Lowe, iar pentru coordonarea lucrărilor a fost ales contele Tibor Kalnoky, despre ale cărui proiecte de restaurare în Micloşoara s-a vorbit pe larg într-un număr trecut al revistei igloo.

Casa din Valea Zălanului era construită din bile de fag, cu o tencuială mixtă, cu mortar de var şi de pământ, pe un suport de laţi de brad sau ramuri de alun. Lipsa unui sistem de drenaj corespunzător împreună cu degradările de la nivelul şarpantei şi învelitorii au dus în cele din urmă la probleme structurale: bilele de la nivelul soclului şi cele de la nivelul streşinii, precum şi capetele câtorva dintre căpriori putreziseră complet.

Resedinta Valea Zalanului - Designist (3)

Şura avea probleme similare şi din pricina poziţiei sale, întregul volum începuse să se încline periculos de mult către vale. Grajdul avea probleme cu învelitoarea şi cu infiltraţii de umezeală provenite din apa pluvială ce stagna la baza clădirii. Deoarece în ultimii ani acest spaţiu nu a mai fost curăţat corespunzător, existau şi mari probleme cu eflorescenţe şi formări de salnitrat, care au deteriorat zidăria de cărămidă.

Tema de proiectare prevedea reabilitarea gospodăriei şi conversia acesteia într-o casă de oaspeţi cu un nivel ridicat de confort, satisfacător pentru pretenţiile regale. Cu toate acestea, s-a urmărit ca noile intervenţii să fie minime, pentru a nu altera specificul ansamblului şi al clădirilor. De asemenea, reabilitarea a implicat mai multă „conservare” şi mai puţină „restaurare”. Singurul obiect asupra căruia s-a intervenit în mod considerabil a fost grajdul care, prin noua funcţiune (zonă de living, dining şi bucătărie), a cerut modificări ale planimetriei şi crearea de noi goluri. Cu toate acestea, impactul asupra aspectului exterior a fost minim, deoarece păstrarea aspectului original a fost esenţială pentru acest proiect.

Resedinta Valea Zalanului - Designist (2)

Sustenabilitatea a fost un alt principiu care a ghidat lucrările din Valea Zălanului. Majoritatea materialelor sunt de provenienţă locală: ţigla şi cărămida făcute manual provin din Băţani, plăcile ceramice din Sighişoara (Siceram), varul bulgări din Vârghis (produs de către localnici în mod tradiţional în „cămeniţe” boltite), lutul, nisipul, bălegarul, paiele şi pleava au fost achiziţionate din sat sau din cele vecine, iar o parte din lemnul necesar reparaţiilor precum şi unele elemente arhitecturale (uşi, ferestre, trepte, podele) au fost „reciclate” din construcţii aflate într-o stare avansată de degradare, care nu mai puteau fi salvate. Singurul material străin a fost izolaţia ecologică din fibră lemnoasă adusă din Germania, folosită la conversia grajdului.

Deşi clădirile au fost atent restaurate, acest lucru nu s-a făcut în defavoarea confortului. Toate facilităţile lumii moderne sunt prezente pentru a asigura confortul necesar vieţii regale. Întreaga amenajare se datorează familiei Kalnoky, cunoscută deja pentru atmosfera minunată creată în ansamblul de la Micloşoara. Interioarele combină o colecţie remarcabilă de obiecte tradiţionale cu piese de mobilier restaurate şi tablouri aduse de însăşi Alteţa Sa, toate reunite într-un spaţiu caracterizat de armonie, farmec rural şi confort.

Resedinta Valea Zalanului - Designist (6)

Prin proiectele de restaurare pe care le-a iniţiat în Transilvania, Prinţul Charles nu şi-a creat doar oaze de relaxare personale. El speră să poată astfel asigura locuitorilor zonei posibilitatea de a-şi păstra valorile autentice. Făcând referire la arhitectura tradiţională, Alteţa Sa afirma că aceasta „e profund legată de loc şi nu ţine de timp”.

Filmul “Wild Carpathia” va fi difuzat începând cu 30 octombrie, pe postul de televiziune Travel Channel. Prezentatorul filmului, Charlie Ottley se aventurează în inima Carpaţilor şi ne oferă o perspectivă unică asupra bogăţiei şi diversităţii regiunii, plimbându-se pe crestele înalte ale munţilor, explorând ruinele mistice ale vechilor civilizaţii dacice şi descoperind comunităţile izolate din zonă, ale căror tradiţii şi mod de viaţă parcă s-au oprit în timp.

Dacă te gândești să te cazezi pe Valea Zălanului sau la Micloșoara, am găsit aici contacte și estimări de prețuri ce te-ar putea interesa. Mai multe despre proiectele de restaurare din România care s-au tradus în superbe reședințe de vacanță poți citi și în albumul 15re.

Text: Réka Ţugui • Foto: Şerban Bonciocat

Articol publicat în igloo #117, septembrie 2011.

One Comment

  1. Pingback: Heritage Conservation in Southern Transylvania | Using Creativity to Make Things Work

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our BlogVisit Our BlogVisit Our Blog