Știai că multe din clădirile care au scris istoria arhitecturii au o strânsă legătură cu Saint-Gobain?
Nu credeam că atât de multe dintre proiectele de arhitectură ale ultimilor ani, pe care le admiram în paginile revistelor de arhitectură, au o legătură strânsă cu Saint-Gobain. Iar în urma unui scurt traseu în istoria arhitecturii de la 1700 încoace, am realizat că materialele și soluțiile companiei au contribuit la construcția, consolidarea și restaurarea unora dintre cele mai importante clădiri din lume: de la clădiri legendare la zgârie-nori impresionanți, clădiri de birouri cu un design revoluționar, școli moderne și case eficiente energetic. Saint-Gobain a fost implicat în construcția unuia dintre cele mai cunoscute poduri ale lumii – Tower Bridge (Londra). Proiectată de Frank Gehry, clădirea InterActiveCorp a fost placată cu materiale Saint-Gobain. Sau, mai pe scurt, o posibilă hartă a implicării Saint-Gobain pe scena arhitecturii internaționale ar include Palatul Versailles (din Paris), Teatrul Balșoi (din Moscova), Statuia Libertății (din New York) și aeroportul internațional din Copenhaga – asta doar ca să trasăm câteva puncte pe harta extinsă a lumii. Teatrul Balșoi, din Moscova, restaurat cu materiale Saint-Gobain
Oculusul binecunoscutei statui a Libertății din New York a fost făcut dintr-o singură bucată de sticlă. Aceasta este cea mai mare lucrare circulară produsă vreodată de Saint-Gobain Vetrotech. Scurtă vizită în istoria arhitecturii, alături de Saint-Gobain
Sala Oglinzilor din Palatul Versailles
Clădirea Woolworth, din New York (1913) – unul dintre primii „zgârie-nori”
Principalul centru cultural din New York, Lincoln Center, a fost dotat cu 16 tipuri diferite de sticlă Saint-Gobain pentru fațade, pereți, copertine și balustrade. Sub presiunea dezvoltării durabile şi a protejării resurselor şi a mediului, în cadrul strategiei Habitat a Grupului Saint-Gobain a fost dezvoltat conceptul caselor Multi-Confort, clădiri ce au avantajul unui consum redus de energie, al unui confort termic, acustic şi estetic foarte bun, al unui climat intern perfect sănătos (lumină naturală şi aer curat). Pe lângă confortul asigurat prin utilizarea materialelor ultra-performante de la aproximativ 15 mărci Saint-Gobain, aceste construcții produc mai multă energie decât consumă. Clădirile sunt exemplare, deoarece respectă toate reglementările legale privind eficiența energetică și garantează obţinerea unui real confort pentru familiile ce le locuiesc. În 2011 conceptul a fost lansat cu succes și în România, prin casa de locuit din complexul Universității Politehnica București. Una dintre cele două case multi-confort Saint-Gobain, inaugurate în 2011 în incinta Universității Politehnica din București. Astfel de case au fost construite pentru prima dată în Danemarca, Suedia și Elveția. Casele viitorului au fost imaginate de către câțiva dintre cei mai buni arhitecți din lume. Pentru Matti Suuronen, celebrul artist finlandez, acestea au un singur lucru în comun: sunt construite cu materiale și soluții Saint-Gobain. Casele “verzi” ale viitorului vor trebui să fie mult mai inovatoare, având în comun factori precum: utilizarea energiei regenerabile, dimensiuni compacte, mobilitate și număr scăzut al deșeurilor. Integrarea caselor inteligente ale viitorului cu alte elemente urbane precum Internet of Things va reprezenta o îmbunătățire semnificativă a calității vieții și o sustenabilitate urbană sporită. O casă modernă construită într-un oraș medieval din Cehia. Care sunt clădirile istorice ale Bucureștiului de a căror restaurare se leagă numele Saint-Gobain? Muzeul Național de Artă, fostul Palat Regal, a beneficiat de restaurarea plafoanelor decorative cu materiale și soluții Rigips, în timp ce la renovarea Ambasadei Franței în București au fost folosite vitraje cu sticlă SGG Planiclear și SGG Planitherm 4S Evolution. Palatul de Justiție, proiectat de către arhitectul francez A. Ballu și construit sub îndrumarea arhitectului Ion Mincu, a beneficiat, de asemenea, de recondiționarea decorațiunilor din holul și galeriile principale cu materiale Saint-Gobain Rigips, la fel ca și Ateneul Român. La Muzeul Național de Artă Contemporană s-au folosit pentru compartimentări și pereți plăci de gips-carton Saint-Gobain Rigips, la fel ca în cazul lucrărilor de reabilitare de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași sau Teatrul Național București. Saint-Gobain Glass a sprijinit NOD Makerspace, primul centru creativ de mari dimensiuni din România. Alături de prezenţa în marile proiecte de restaurare, Saint-Gobain a mai furnizat soluțiile şi produsele sale celor mai reprezentative clădiri nou construite în România în ultimii 25 de ani: World Trade Center, maternitatea Regina Maria, spitalul Grigore Alexandrescu, Camera Notarilor, București, clădirile de birouri: Sky Tower, Floreasca Park, City Gate, S-Park, Crystal Tower; hotelurile: Athénée Palace Hilton, Pullman, JW Marriott Bucharest, Cişmigiu, Hotel Continental Sibiu, Central Plaza Piatra Neamț; și mall-urile: Plaza România, Băneasa Shopping City, Promenada Mall, Shopping City Ploiești şi multe altele. Una dintre cele mai vizitate atracții turistice europene este noul Muzeu Acropole din Atena. Scăldat în lumină naturală, muzeul a fost realizat cu ajutorul a 11.000 metri pătrați de oglindă Saint-Gobain. Despre SAINT-GOBAIN În 2015, Saint-Gobain celebrează cea de-a 350-a aniversare, 350 de motive pentru a crede în viitor. În România, Saint-Gobain deține opt activități (Abrasives, Brodrene Dahl, Glass, Isover, MTI Impex, PAM, Rigips și Weber), având aproximativ 1.100 de angajați și operează 12 unități de producție în opt situri industriale situate în Brașov, Brănești, Călărași, Ploiești, Satu-Mare, Tulcea, Turda și Suceava. Pentru mai multe amănunte, vizitaţi: www.saint-gobain.ro şi accesaţi contul de Facebook Saint-Gobain Romania. Stadionul Maracana, din Rio de Janeiro Fotografii: prin Saint-Gobain |