Prima oară am stat de vorbă cu Dan despre fotografie şi design de obiect, iar asta se întâmpla acum mai bine de 4 ani. Între timp ne-am întâlnit tot mai des pe la evenimente şi de fiecare dată la cele organizate de el. Dan Pierşinaru mi-a lăsat mereu frumoasa senzaţie că ceea ce pe alţii îi oboseşte/acreşte, pe el îl ocoleşte. Mereu cu un zâmbet şi o abordare caldă, prietenoasă, Dan nu se va plânge de ce “nu se poate”, dar îţi va propune să vă gândiţi împreună la ce s-ar putea face – firesc, senin, încrezător, temperat. Acum l-am luat la întrebări despre proiectele sale şi despre ediţia 007 a Târgului de bijuterie contemporană Autor, care va avea loc pe 12-13 mai la Sala Dalles.

Ce răspunzi când la o petrecere apare clasicul “Şi tu ce faci?”: le spui că eşti fotograf, eşti şi creator, că organizezi evenimente pentru creatorii din România? Cu ce începi?

Răƒspund cu: sunt artist vizual. Uneori, urmăƒtoarea întrebare vine direct: Cum adicムvizual? Adicƒă nu cânt la instrument și nu sunt nici coregraf. Nu m-aș numi nici artist plastic, pentru că sculptura, pictura, ceramica etc. nu sunt mediile prin care eu mムexprim acum. Așadar, eu fac fotografii, video și inițiez/organizez evenimente care au legăƒturムcu designerii și artiștii români. Ύn acest fel eu simt cムmムexprim și comunic vizual ceea ce fac. Vizual apare dupムartist, pentru că acesta din urmă e un termen prea larg și tot vei ajunge sムdai explicații ulterior.

Ultima oară când am trecut pe la ROD, am văzut că în colţul dedicat fotografiei sunt acum de vânzare şi fotografiile tale. Mi-au plăcut foarte mult proiectele The Morning Jump, Essay About Preservation, Paradis, Today I Am Wearing Your Face (pe care l-am descoperit într-o expoziţie la MNAC). Vom găsi în Mansarda Cărtureşti şi fotografii din aceste proiecte?

ROD este un proiect care dorește să vândă și implicit să susțină designul și arta produsă în România. Ceea ce am ales să expun acolo este ceea ce eu numesc fotografie de artă accesibilă. Ceva în stilul Cartier Bresson, direcţie mult mai cunoscută şi apreciată în România decât fotografia conceptuală, de exemplu. Fotografiile pe care le-am inclus in proiectul ROD fac parte dintr-o perioadă timpurie a mea, în care lucram pe film alb-negru şi developam fotografiile în laborator de unul singur. O perioadă foarte dragă mie şi foarte importantă în formarea mea ca artist.

Selecția din secțiunea de fotografie a acestui proiect, ROD,  exista deja și implicit direcția ei era trasată. Nu mi-am dorit să creez o notă discordantă și m-am alăturat cu încredere celorlalți fotografi care expun acolo. Proiectele menționate de tine se adresează mai degrabă unui public de galerie de artă, fiind mult mai conceptuale în mesajul exprimat. Cumpărătorul unor astfel de fotografii de artă în România este pe cale de apariție, deci foarte rar întâlnit. Estimez că undeva în douăƒzeci de ani va fi cu adevărat o astfel de piață de fotografie de artă la noi.

Lucrări din proiectul Patterns for the Self (astfel a fost denumit după expoziţia de la MNAC proiectul Today I Am Wearing Your Face)

Pe ce zonă a fotografiei lucrezi cel mai mult şi ce direcţii ai vrea să păstrezi: mai mult fashion, mai multe proiecte independente spre artistice, mai multă fotografie comercială, dar necovenţională, aşa cum au fost imaginile realizate de tine pentru Festivalul One World Romania? 

Perioada mea de început în domeniul fotografiei a fost legată strict de fotografia de artă. De valențele ei estetice și conceptuale. Studenția mea a durat mulți ani, pentru că așa era sistemul în acea perioadă. O educație direcționată doar spre partea estetică, cu căutări doar în zona fotografiei ca artă.

După facultate nici măcar nu știam că o fotografie se poate vinde. Când am decis ulterior că doresc să trăiesc doar din fotografie a fost și începutul meu ca freelancer în acest domeniu. Am început cu fotografia de modă pentru că eram interesat de acest domeniu și contextul a fost unul firesc. Ulterior s-a conturat fotografia comercială (de publicitate și identitate vizuală).

Ceea ce mi se întîmplă acum este un mix între proiectele independente și artistice, în echilibru cu cele comerciale. Implicarea mea în Festivalul One World Romania face parte din direcția spre care vreau să mă îndrept tot mai mult. Crearea de imagine în zona ONG-urilor, fundațiilor, asociațiilor etc., care caută să se prezinte vizual într-un mod creativ și original. Fotografia comercială profesională e singura care poate aduce beneficii financiare la noi, iar fotografia de artă, dacă știi ce presupune, este singura care te creează și te individualizează ca artist fotograf. E greu să mențin balanța între cele două, dar cred că merită lupta/efortul.

Fotografii de Dan Pierşinaru

Să trecem la evenimente. Eşti foarte bine cunoscut drept organizatorul Extins, Autor, târg de bijuterie contemporană, şi Marché de Noël, târgul de cadouri. Cum ai început şi ce te-a făcut să te dedici acestei direcţii, pentru că eforturile nu sunt deloc mici?

Partea ce ține de organizare/grupare am avut-o mereu în mine. Face parte din ființa mea. Și atunci când eram student, de exemplu, generam proiecte de expoziții în care invitam alți artiști. O făceam pentru că așa simțeam.

În ceea ce privește Târgul de bijuterie Autor și cel de cadouri, Marché de Noël, e mai mult o continuare a activităţii mele curatoriale începută cu expoziția Extins, bijuterie contemporană. Expozițiile din 2006 și 2008 au fost un real succes, dar nu aveau și o implicare financiară. Atunci, s-a conturat firesc nevoia unui Târg de Bijuterie Contemporană, pentru că bijuteria de autor are finalitate în momentul în care este achiziționată și purtată. Nu poți purta un tablou sau nu poți vorbi doar în versuri, însă poți purta o bijuterie de autor, o bijuterie cu valențe artistice.

Nevoia reală pe care o au designerul și artistul român de a fi prezenţi în fața publicului m-a determinat să nu renunț și să caut mereu soluții chiar și când acestea nu se întrezăreau. Îi apreciez foarte mult pe cei care știu să ducă mai departe ceea ce au creat și construit pe speze proprii. Cred că societatea noastră are nevoie de astfel de exemple. Nu e ușor, dar se poate.

Apropo de Autor, care se apropie – va avea loc pe 12-13 mai la Sala Dalles. Ce îşi propune să aducă nou sau să facă altfel ediţia 007?

Târgul este bianual, cu o ediție de primăvară și una în toamnă. Ediția de primăvară are ca cerință expresă prezentarea noilor colecții de bijuterie realizate de designeri pentru 2012. În acest fel, fiecare prezenţă la Autor 007 poate fi considerată o noutate.

O altă noutate este designerul invitat în cadrul secțiunii Focus Designer. Această secțiune este gândită pentru a genera o expunere mai largă în ceea ce-l privește pe designerul ales. De această dată Focus Designer este Ana Wagner, care va fi prezentă cu o colecție de bijuterie, ce reprezintă noua ei direcție pe segmentul bijuteriei de autor. Va fi însoţită de un set-up de amploare și demonstrații live despre etapele realizării bijuteriilor, care îmbină porțelanul pictat manual cu monturi de argint și pietre semiprețioase.

Cum a fost selecţia creatorilor de bijuterie contemporană pentru această ediţie? Sunt mai multe noutăţi care te-au surprins plăcut faţă de alte ediţii, detalii ingenioase, foarte creative la care nu te aşteptai?

Momentul în care fac selecția celor care vor intra pe lista evenimentului Autor nu e unul din cele mai ușoare în cazul meu. Artist fiind, îmi e oarecum dificil să-i refuz pe unii dintre cei care aplică. Însă o selecție trebuie să existe, iar ea se bazează pe nivelul de originalitate, concept și calitate tehnică. Aceste aplicații stau la baza oricărui târg care dorește să creeze o identitate bine definită și automat să mențină un nivel din ce în ce mai bun de-a lungul timpului.

Selecția acestei ediții confirmă creșterea calității și valorii bijuteriei de autor în România. Cele mai surprinzătoare și așteptate sunt conceptele și ideile care stau în spatele noilor colecții. Sunt curios să descopăr cum fiecare creator prezintă o nouă idee, o altă stare, fiind fidel tehnicii pe care și-a ales-o.

Colierele semnate de Raluca Buzura te vor aştepta la Autor 007. 

Deşi faci foarte multe lucruri, nu mă pot abţine să nu te întreb: ce ai mai vrea să faci (fie legat de zona de eveniment, fotografie sau obiect) şi mai ales cum?

M-ai prins! 🙂 Deși consider că trei evenimente pe an sunt suficiente pentru mine, parcă tot mi-aș dori să mai fac un eveniment pe fotografie. Mai degrabă un festival. Am sesizat că pe partea de fotografie de artă nu s-a conturat nimic de anvergură în România. Firește, mi-aș dori ceva și pe design de obiect. Oricum, caut parteneri din domeniile acestea, pasionați și cu multă voință de a se implica în organizare. Fără o echipă talentată te dezvolți mai greu.

Designerul tău preferat. Fotograful-model. Şi evenimentul-ideal.

Ceea ce Hussein Chalayan a creat m-a atras de la început. Felul în care a navigat între artă, design și tehnologie îmi pare un mix foarte reușit. Chiar și felul în care a mers în comercial fără să își piardă din nota lui de designer conceptual! Nu cred să fi avut un fotograf-model până acum. Îmi plac cei care prin opera lor pot crea entuziasm și dorința de a face ceva în mine. Încă nu am ajuns la “€œevenimentul ideal”, dar cu siguranță am fost la unele evenimente bune. Târgul de bijuterie Inhorgenta de la München mi se pare un eveniment foarte bine organizat.

Inel de Alis Lalu

Maria Filipescu – Anorganic

Despre creatorii din România: îi urmăreşti de câţiva ani, lucrezi împreună cu ei. Cum s-a schimbat contextul made in Ro prin ochii tăi în ultimii 4 ani?

Pentru mine cel mai important este să văd designeri și artiști care au înțeles că promovarea, self managementul, PR-ul, planul de marketing sunt unelte la fel de esențiale ca foarfeca și șublerul. Că a sta să te plângi că lucrurile nu merg și a da mereu vina pe altcineva nu mai e la modă. Pe de altă parte, simt că s-au mai cernut lucrurile. Cei care au ceva de spus și știu să o facă cu tact și voință își găsesc locul în peisajul designului autohton. Cei care doar creează zgomot obosesc la un moment dat și renunță. Selecția se face natural.

Un mesaj pentru acei oameni care ştiu că lucrurile pot fi făcute şi altfel  (mai bine, mai frumos, mai senin) şi încearcă să se implice în schimbările posibile din jurul lor.

Dincolo de orice părere pro sau contra e important să faci ceva. Să acționezi. Să dai click și să treci de la €”mi-ar plăcea”, “aş vrea” la “€œa face”. E primul pas și e poate cel mai important. Eu nu cred în rețete și formule. Cred însă cu tărie în dorința și voința de a mișca lucrurile în jurul nostru până la a implica oameni creativi în proiecte și acțiuni. Nu suntem separați unii de alții. Suntem un întreg și cu cât înțelegem mai bine acest lucru, cu atât ne va fi mai ușor.

Pe Dan, îl puţeţi urmări la www.danpiersinaru.ro, www.piersinaru.com.
Pentru noutăţi de la Târgul de bijuterie contemporană Autor, fiţi cu ochii pe pagina de facebook.