O dată cu studioul de arhitectură și design Mânadelucru se reinventează o vorbă: ceri un deget și ți se oferă toată mâna. Un nume care îmi inspiră o atmosferă chill, oameni flexibili și entuziaști, bucuroși să taie, să coasă și să finiseze totul ei înșiși pentru a avea satisfacția deplină a muncii făcute cu mâna lor. Întocmai ca niște make-up artiști se întreabă: “Bun, avem fața asta… ce-i facem?” O machiază și rezultă un scaun nou nouț. 🙂
Mânadelucru înseamnă de fapt o mână de oameni – arhitecții Dorin Ștefan Adam, Mădălina Iftimi și Artenian Șoldea – a căror preocupare este să facă. De la design de obiect până la proiectarea bisericii ortodoxe române din Alcalá de Henares. Nu au de ce să se cosmetizeze gratuit, așa că și-au ales un nume 100% românesc, pe care l-a adus Mădălina, ca moștenire, în firmă, și care îi amintește de afacerea ei cu perne și pufuri din vremea facultății. În 2008 și în 2010, munca Mâiniidelucru s-a soldat cu nominalizări la Bienala de Arhitectură din România.
arh. Mădălina Iftimi
Nu toți arhitecții fac trecerea la design de obiect. Pe voi ce v-a provocat?
Ideea că într-un anumit loc poate sta numai un anumit obiect. Negăsind de cele mai multe ori „acel” obiect pe piață sau fiind infinit deasupra bugetului pus la dispoziție, am preferat să îl desenăm exact așa cum ni-l imaginam, pentru ca mai apoi să ajungem la faza de manufacturare. Mai mult decât o provocare este și o pasiune foarte mare pentru obiect, material și cum se transformă materialul brut în obiect.
arh. Dorin Ștefan Adam
La Mânadelucru cine e mâna de fier?
La Mânadelucru există, într-adevăr, mai multe degete și fiecare se pricepe mai bine la altceva, astfel încât să facă mâna să lucreze: Ștefan coordonează lucruri, aduce proiectele, desenează, manageriează și face foarte bine pe PR-ul, Mădă documentează, se entuziasmează și încearcă să țină la zi ceea ce e pe rol, iar Arti eficientizează cel mai bine tot ceea ce intră în birou. În principiu, degetele astea formează mâna de fier.
arh. Artenian Șoldea
Cum s-a născut scaunul Make-up?
Scaunul este mai degrabă o husă multifuncțională ce poate fi pusă pe orice tip de scaun, cu condiția să încăpă în diametrul cilindric propus al husei. Nici măcar condiționarea legată de diametru nu este una restrictivă întrucât husa e făcută dintr-un material termoizolant cumpărat la rolă în cantități industriale, astfel încât el poate îmbrăca aproape orice.
Huselor Make-up le stă mai bine împreună. Pot fi personalizate prin ștanțarea sau imprimarea materialului. Sunt disponibile și în altă culoare ori textură, iar Mânadelucru pregătește acum o nouă serie.
Ideea creării unui “scaun” care să poată masca un mobiler mai puțin atractiv sau foarte uzat și să fie după “personalitatea fizică” a utilizatorului lui (materialul ușor modelabil ia forma corpului utilizatorului) vine în contextul în care Ordinul Arhitecților din București ne-a cerut pentru Anuala de Arhitectură 2011 amenajarea cu un buget minim a unei mici părți a Sălii Dalles, astfel încât locul de desfășurare a evenimentelor să fie ceva mai individualizat și să arate o minimă preocupare pentru design. Știam scaunele de la Sala Dalles și aerul lor sărăcăcios, astfel încât ne-am gândit la ceva care să le acopere, să le cosmetizeze, pe principiul unui make-up. După câteva zile în care am umblat pe la depozite după material, husele au fost confecționate de noi la fața locului, în noaptea de dinaintea deschiderii. Ne-au ajutat la cusut câțiva prieteni și studenți, a fost distractiv…
Unde s-ar simți acasă scaunul Make-up?
Poate fi folosit în orice spațiu. De la casă, birou, sală de conferințe până la baruri sau alte spații publice, ideea fiind tocmai aceea de a “machia” un spațiu mai nefericit. Însă locul lui este acolo unde oricine are îndrăzneala să își asume ce are și să își acopere scaunul vechi sau care nu-i mai place cu o husă care să-l îmbrățișeze.
Care au fost reacțiile?
Oamenii au fost foare încântați, majoritatea zâmbeau când le vedeau. Se așezau cu puțină reținere, părea probabil cam instabil, însă din momentul în care se așezau, nu mai conteneau cu pipăitul. A fost foarte amuzant să vedem profesori de la Universitate și oameni cu ceva mai multă greutate (și la propriu, și la figurat) cum se lăfăiau în scaunele ce le preluau formele… Organizatorii evenimentului au fost cu atât mai încântați cu cât husele vor mai putea fi folosite și în cadrul altor evenimente.
Credeți mai mult în cosmetizare și reciclare decât în crearea unui lucru nou nouț?
Sau credeți mai degrabă în găsirea unei soluții on the spot, personalizate? Credem în necesitatea de adaptare la ceea ce găsim, în soluțiile personalizate, fie că este vorba despre un obiect nou nouț sau despre unul resuscitat. De cele mai multe ori, limitările impuse dau naștere unor obiecte mult mai interesante decât cele convenționale, ca în cazul mesei Miriapod, care trebuia așezată într-un spațiu destul de îngust.
Ce mai puneți la cale? Am auzit de o masă?
Punem la cale o mică familie de obiecte, pe care le vom folosi într-o serie de amenajări acum în lucru. Masa Miriapod am manufacturat-o pentru amenajarea unei cafenele din Ploiești, împreună cu o mare parte din mobilierul de acolo. Are multe picioare, de unde și denumirea. Ne-am imaginat-o ca pe un animăluț lung, ce se mișcă prin spațiul acela îngust, în care trebuiau băgați cât mai mulți oameni (cerințe de profitabilitate).
Aveți un scaun faimos preferat? Sau mai puțin faimos…
Scaunul meu preferat (n. red.: al Mădălinei) este cel pe care stă acum, la mine în casă, un minunat tablou. Este vorba de scăunelul pe care stătea mereu bunicul, la țara. Cred că știi scăunelele acelea mici, foarte joase, făcute de bunici pentru copii. Scaunul a mucegăit la un moment dat, era să moară, l-am periat, l-am băgat la căldurică și acum stă cuminte și grizonat la locul lui. Are o formă foarte simplă și nimic din designul de umplutură, cu care ne hrănim astăzi. Pe lângă acesta, prea multe preferințe pur estetice, pe care le schimbăm în funcție de starea în care ne prinzi…
Ce dezaprobați la alegerile oamenilor de pe la noi în materie de design?
Tapetul cu flori aurii și mobilierul de club de Lipscani (cu atât mai mult când e pus în casă omului).
Masa Miriapod este din tablă de inox, proiectată de Mânadelucru și manufacturată cu ajutorul inginerului Dan Ciceu.
Care este proiectul care vă reprezintă, care vă este cel mai aproape?
Nu știm. Adesea cele aflate încă în construcție. Încercăm să avem momente de bucurie și de răgaz după finalizarea unui șantier pentru a savura finalul. Dar toate se întâmplă în grabă și poate această agitație ne-o ia înainte. Atașamentul față de un proiect poate să țină și de atașamentul nostru față de un client. Dacă îl vezi pe om mulțumit, ești mulțumit, chiar dacă nu întotdeauna fix acel proiect este cel extraordinar.
Cum ar arăta un obiect Mânadelucru cu tema „Te invit să comunicăm”?
Exact cu gândul ăsta am croit masa Miriapod: “masa comunicării”. Inspirația ne-a venit de la cunoscutele mese de pomană, acelea lungi, unde toată lumea vorbește cu toată lumea, indiferent de distanță.
Cum arată la voi cea mai bună zi?
Oricum ar fi, cea mai bună zi ar trebui să conțină o plimbare până în Cișmigiu (biroul nostru e aproape) la cafea, muzică multă și bună și, neapărat, puțină ceartă constructivă, ca să nu ne plictisim și să fim mai productivi!
Despre obiectele de design se spune uneori că mai mult arată bine decât oferă confort. Cum împacă Mânadelucru designul și confortul?
Facem mereu scenarii de utilizare și încercăm să ne punem în locul utilizatorului, al beneficiarului care cere ceva de la amenajarea noastră și implicit de la obiectele care o compun, așa că suntem destul de atenți la conforul pe care îl oferă. Nu ascundem faptul că suntem furați, uneori, de cât de bine arată o foaie de tablă de 2 mm, fără alte contravântuiri…. Comunicarea risca să fie prea mare în cazul mesei Miriapod (în sensul că, dacă mișcai puțin mai mult de ea, puteai fie să te împrietenești foarte bine cu cel de vizavi de tine, fie să te trezești cu o cafea în poală). În momentele ca acestea ne revenim și ne întoarcem la convingerea că orice obiect, atâta timp cât nu este pur decorativ, trebuie să ofere confort în utilizare.
Masa Miriapod în timpul execuției.
Fotografii: prin Mânadelucru
O versiune scurtă a acestui articol a fost realizată de noi pentru dosarul de design din Institute, The Magazine. Detalii despre ultimul număr aici.
|
Foarte fain! Imi place.
sau asa:
http://www.example.pl/sciemniacz-zabojca-nudnych-krzesel-chair-transformers-4086.htm
Da, ii stim, sunt designeri polonezi care au expus aceasta husa si la expozitia UNpolished – Young Design From Poland, care e inca la MNAC, pana pe 11 noiembrie 🙂
http://designist.ro/2012/09/21/unpolished-expozitia-tinerilor-designeri-si-arhitecti-polonezi-la-bucuresti/