Am stat pe Facebook, ne-am uitat la ilustrații și am aflat cum lungești timpul – de vorbă cu ilustratoarea Alexia Udriște

Fie că scroll-ezi alene pe Facebook sau Instagram, fie că intri într-o librărie și răsfoiești cărțile pentru copii sau că te plimbi prin oraș și vezi afișele care anunță vreun eveniment, sunt șanse mari să dai peste numele ilustratoarei Alexia Udriște. Asta pentru că în ultima vreme este peste tot, din ce în ce mai activă și creativă, implicată în proiecte diverse, și părând să facă ziua de lucru din ce în ce mai elastică. Așa că recent, la câteva zile de când lansase un nou proiect ilustrat (!!!), am vrut să aflăm cum reușește și am stat de vorbă cu Alexia despre timp și despre satisfacția de a face ce-ți place.

NB: nu e niciun secret în titlu: e vorba despre disciplină 🙂 .

Alexia Alexia Udriște

Ca niște oameni tehnologizați și foarte ocupați ce suntem, am stat de vorbă online, ceea ce, de obicei, trebuie să recunoaștem, ciupește din simpaticul conversației. Bucuria a fost, totuși, să vedem cum răspunsurile Alexiei ne-au creionat foarte limpede o parteneră de discuție relaxată, sinceră și ponderată, căreia nu-i e frică să se tragă de urechi atunci când e cazul, dar nici să își recunoască progresele.

În fine, o să vedeți mai jos despre ce vorbim 🙂 .

AlexiaPe Alexia am descoperit-o pe Facebook acum vreo doi ani, când începuse să devină cunoscută în breaslă prin ilustrațiile pline și înfloritoare (aproape la propriu. Da, pictează flori frecvent). Totuși, ea spune că abia în ultimul an a început să lucreze la proiecte de care e mulțumită. Nouă ni se pare explicabil – are doar 22 de ani (poate de aici energia și multele proiecte simultane? 🙂 ).

“Inițial, a primat să învăț. Și am făcut-o, fiindcă fiecare colaborare a fost diferită. Sunt foarte fericită cu lucrările care simt că m-au scos din zona de confort (ex. coperta cărții Eroul din mansardă, publicată la editura Vellant, sau picture book-ul pentru Domestos, lucrat digital pe de-a-ntregul)”.

AlexiaIlustrație din cartea “Aventurile lui Sacha în castelul fermecat” de Iulian Tănase

Totuși, freelancingul a început devreme pentru Alexia. Mai exact, încă din ultimii ani de liceu, când începuse să lucreze într-un alt domeniu, ceea ce a ajutat-o să se familiarizeze cu deadline-urile și interacțiunea cu o mulțime de clienți. După ce a absolvit Liceul de Artă din Craiova, a luat hotărârea să vireze spre ilustrație, iar proiectele au apărut încet-încet, fără să le caute foarte hotărât. Ceea ce a luat-o pe sus în primă fază.

“Din momentul în care au început să apară proiectele și colaborările  pentru ilustrație a început și haosul. M-am predat cu totul și mi-am lăsat viața în voia muncii vreo doi ani. Era important să mă expun și să acumulez informație. N-a fost ușor, dar a meritat. Am învățat fix asta – să mă organizez mai bine și cel mai important, să mă iau în considerare și pe mine în ecuație”.

Ca rezultat, disciplina a adus cu sine liste, o agendă zilnică și carnețele pentru diverse situații. Până la urmă, o mai bună viziune de ansamblu care o ajută să estimeze mai bine timpul pe care îl petrece lucrând pentru un anumit tip de proiect.

Alexia

“Dimineața, obiceiul e să beau cafeaua la laptop, iar de acolo mă ridic pentru prânz și cină. Seara o dedic lecturii sau (dacă e musai) lucrului. La final rămâne satisfacția că faci ce-ți place. Încă nu am găsit echilibrul, dar îl caut”.

AlexiaSpuneam la început despre proiecte diverse și despre cât de des am dat peste numele Alexiei în ultima vreme, așa că abia așteptam să o întrebăm și despre cel mai recent proiect al ei, proaspăt lansat împreună cu Molcush, un mic brand de decorațiuni textile pufoase și confortabile. Numele proiectului: SOMNmic 🙂 . Mai exact, e vorba de o colecție întreagă de perne și pături colorate, brodate de Molcush și ilustrate de Alexia. Numai bune pentru poveștile de dinainte de culcare (dar asta nu înseamnă că sunt create numai pentru cei mici).

“Când am început să lucrez la povestea fiecăreia dintre păturici am avut constant în minte curiozitatea pe care mi-o trezeau imprimeurile așternuturilor când eram mică. Găseam mereu un alt element pe care îl trecusem cu vederea inițial și construiam în jurul său te miri ce povești. Așa am ajuns la urs, la pisicile cu porțelan și la iepurele plouat. E fain să îți pui întrebări”.

AlexiaNe-a plăcut că pernele sunt potrivite și pentru decor, și pentru dormit – atât perna propriu-zisă, cât și husa sunt făcute din bumbac moale (+ pluș în unele cazuri).

AlexiaTrecem de la somn(mic) direct în plină primăvară. Nu la propriu (încă), ci într-un alt proiect semnat de Alexia, de data asta la capitolul “proiecte în pregătire”. E vorba despre colecția de farfurii cu acuarelă imprimată Dora in the Spring, la care Alexia lucrează pentru Chicineta, proiectul Oanei Titică despre care ți-am mai povestit aici și aici. Și uitându-ne pe fotografiile-teaser pe care ni le-a trimis, chiar ne-am simțit într-o grădină plină ochi 🙂 . Punct ochit, punct lovit!

“Sincer, mereu mi-am dorit în sinea mea ca Oana să îmi propună o așa colecție. Noi am lucrat câteva proiecte împreună și știam deja ce limitări am avea din punct de vedere al producției și cât de complicat i-ar fi ei să se ocupe de o serie de farfurii cu acuarelă imprimată. Dar uite-ne aproape de lansare, cu bobocii de trandafir galben pe masă, cu mostre și testele în față. E prima dată când florile pe care le pictez ar ieși din bârlogul meu într-o formă de genul acesta și sper să nu fie ultima ocazie”.

AlexiaNe plac ilustrația și designul de orice fel, dar la final de discuție am simțit nevoia să ne întoarcem tot la dragostea dintâi: designul interior 🙂 . Cu atât mai mult cu cât, uitându-ne prin imaginile cu biroul ei de acasă, pe care le-a încărcat Alexia pe social media, am descoperit un apartament luminos, neîncărcat și amenajat cu atenție. De altfel, o amenajare firească pentru un cuplu de freelanceri cu patru pisici 🙂 .

“De când mi-am dat seama că “acasă” este și “la muncă”, m-am descotorosit, ce-i drept, de foarte mult din zgomotul cu care aveam tendința să mă înconjor. Lumina a fost mereu un factor decisiv când trebuia să închiriem un apartament. Soțul meu este fotograf freelancer, deci suntem oameni care petrec destul de mult timp acasă și fiecare spațiu are un rol anume – încerc să dedic zone lecturii, mesei, acuarelei sau brodatului. Un factor este și prezența pisicilor –  șterg, deci, mai puține obiecte de praf”.

Alexia

Pentru Alexia urmează primul proiect de lungă durată: o serie de povești pentru copii care o determină să-și răsucească stilul ilustrațiilor într-o altă direcție decât este obișnuită, ceea ce o entuziasmează, așa cum ne-a spus. Și pe noi și abia așteptăm să vedem care o să fie rezultatul 🙂 .

Fotografii: prin Alexia Udriște

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our Instagram FeedVisit Our Instagram Feed