Zeppelin în parteneriat cu Biblioteca Națională a României și filiala Biblioteca Batthyaneum anunță deschiderea expoziției „Batthyaneum. Astro-povești și animații mecanice despre Observatorul Astronomic din Alba Iulia”. Expoziția (pe care o poți vedea până pe 13 noiembrie) readuce în atenția publicului atât un monument cu o istorie extraordinară, de peste două secole, cât și povestea evoluției științelor în secolul luminilor, în context european.

Proiectul își propune să atragă atenția asupra importanței istorice, științifice și culturale a Observatorului astronomic al Bibliotecii Batthyaneum, cu intenția explicită de a pregăti demersurile de restaurare și valorificare a acestuia, atât de urgente și de necesare.

Ne aflăm într-un loc neobișnuit din Alba Iulia, ferit de agitația lumii, într-o clădire oarecum stranie ca înfățișare. Biserică și mănăstire trinitariană, apoi spital militar și, apoi, o întorsătură ca de roman: episcopul Ignatius de Battyán transformă clădirea în institut de astronomie. Și, în plus, și în bibliotecă publică. Era anul 1798.

Imaginați-vă că în observator se ajunge de pe o scară întortocheată care urcă undeva peste sala mare a bibliotecii, Aula Magna. Sus de tot, unde altă dată se ridicau turlele bisericii, acum este observatorul. Pereți groși, urme ale picturilor, cele câteva instrumente astronomice oarbe – căci, între timp, și-au pierdut lentilele – și urmele unor instrumente dezmembrate, fiecare povestește câte un mic fragment de istorie.

Și așa am început să reconstituim povestea Observatorului, un colaj din explorări la fața locului și descifrări de planșe sau texte vechi de peste două secole. Doar că realitatea ne arăta un lucru, iar proiectul imaginat în gravurile de secol XVIII, cu totul altceva, altă poveste. Pereții, pe care acum abia se disting urme ale picturilor, ar fi fost odată pictați cu alegorii ezoterice, tipice secolului Luminilor. Pardoseala de pe atunci nu ar fi fost din lemn, ca cea de astăzi, ci acoperită cu plăci multicrome. Iar pe tavanul –acum alb–, ar fi fost trasate nouă casete. În mijloc apărea Episcopul, iar, de jur împrejur, opt alegorii ilustrând diferite discipline conexe astronomiei.

Pe alocuri era chiar neclar unde se termina istoria și unde începea ficțiunea. La montaj, poveștile s-au suprapus. Unele s-au așezat cuminte, în ordine cronologică, pe 4 capitole care rezumă istoria observatorului astronomic: Astronomia, Batthyaneum, Instrumente ale observatorului batthyanian, Anii de funcționare a observatorului.

Altele, dimpotrivă, s-au pus în mișcare. Personajele din casetele gravate ale tavanului continuă să-și spună povestea, însă într-un mod nou, interacționând unele cu altele în 8 animații mecanice. Cronologia (A), Geografia (B), Geometria (C), Nautica (D), Optica și Dioptria (E), Astrologia (F), Meteorologia (G) și Arhitectura (H) sunt disciplinele personificate ce se amestecă cu zeii, cu muzele și cu oamenii, iar poveștile se recompun în continuare, la fiecare nouă învârtire a manivelei.

CREDITE:

Curatori: Cristian Mladin, Cosmina Goagea // Director de creație: Constantin Goagea // Design expozițional: Cristina Ginara // Animații: Ioana Trușcă // Design sisteme mecanice: Alexandru Voicu // Grafică: Artemisa Pascu, Andrei Grosu // Modelare machete 3D: Ionuț Leahu // Comunicare: Mugur Grosu // Producție: Atelier Set, Acant Design, Azero, Dotas Atelier, Square Root, The Craft

Un proiect organizat de Zeppelin în parteneriat cu Biblioteca Națională a României și filiala Biblioteca Batthyaneum. Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură. Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este re-sponsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Facebook event aici.