Despre competiția EU Mies van der Rohe 2017 ți-am mai povestit de-a lungul anului: ți-am prezentat cele 10 proiecte arhitecturale românești înscrise, una dintre casele de pe lista scurtă a concursului, care ne-a fermecat prin dinamica compartimentării, și cele mai interesante construcții care pun arhitectura în slujba comunității. Între timp, perioada de jurizare a luat sfârșit și competiția și-a ales câștigătorul: proiectul de renovare inovatoare a uneia dintre cele mai impresionante clădiri de apartamente olandeze: DeFlat Kleiburg, din Amsterdam. Proiectul a fost semnat de birourile NL Architects and XVW architectuur.

Iar când spunem că este o clădire impresionantă, nu exagerăm deloc: DeFlat Kleiburg înseamnă o colecție de 500 de apartamente împărțite pe 400 de metri lungime și 11 etaje înălțime. Și, pentru că într-un megabloc costurile de construcție ating adeseori un nivel inaccesibil, echipa de arhitecți a vrut să evite spațiul excedentar și a pus accentul pe asigurarea unor soluții la îndemână pentru locatari. De altfel, acesta a fost și argumentul principal care a convins juriul EU Mies van der Rohe să-i acorde marele premiu:

“Proiectul constituie o alternativă la soluțiile curente pentru criza spațiilor de locuire din orașele europene, unde adeseori singurul scop este să se construiască din ce în ce mai multe case anual, fără să se ia în considerare ce fel de case trebuie construite. Kleiburg ne ajută să ne imaginăm un nou tip de proiect arhitectural, care răspunde la schimbările stilului de viață al secolului 21”, a explicat președintele juriului EU Mies van der Rohe, arh. Stephen Bates.

Rezolvarea propusă de arhitecții DeFlat Kleiburg a fost renovarea elementelor care țin de structura construcției – lifturi, galerii, instalații -, fără să intervină și asupra apartamentelor. Clădirea a fost transformată într-un Klusflat, un bloc în care locatarii își renovează singuri apartamentele, și investiția inițială a fost păstrată în cote acceptabile. DeFlat Kleiburg a devenit astfel un proiect arhitectural colaborativ și a propus un nou model de business pentru Olanda prin noi forme de “affordable housing”.

Noile lucrări de renovare au avut și scopul de a actualiza și înfrumuseța modificările de structură făcute de-a lungul timpului. De pildă, în anii ’80, clădirii i se adăugaseră trei axuri pe care fuseseră instalate lifturi suplimentare – o decizie care plusa la capitolul originalitate, dar dezechilibra orizontalitatea construcției. Noua echipă de arhitecți care a semnat proiectul a decis să îndepărteze aceste anexe de beton și să plaseze toate lifturile în interiorul DeFlat Kleiburg, protejându-i liniaritatea.

Și fațada a trecut printr-o schimbare: la început, închisă, neprietenoasă și defensivă, interfața exterior-interior a fost ulterior îmbrăcată în sticlă dublă, ceea ce i-a permis să exprime mai mult din identitatea clădirii și a locuitorilor săi. Într-adevăr, nivelul de intimitate scade, dar există draperii 🙂 .

În faza inițială, spațiile de depozitare pentru fiecare dintre corpurile DeFlat Kleiburg erau așezate la parter, camere impenetrabile care creau o zonă închisă și care nu favorizau socializarea. Transformarea a venit prin amplasarea câte unui spațiu de depozitare de mai mici dimensiuni pe fiecare dintre etajele clădirii. Sălile de la parter au devenit apoi spații pentru entertainment-ul locatarilor, săli de așteptare etc.

Ție cum ți se pare? Ai fi ales un alt câștigător din lista scurtă?

Fotografii: Marcel van der Burg