Firește, uneori este de acord cu ele și se hrănește din personalitatea pe care clădirile o dau zonei, alteori le contrazice cu îndrăzneală și își face propriile reguli. Asta când arhitectura nu se dezvoltă la depărtare, într-o izolare evidentă, care îi dă voie să se reinventeze. Ce știm sigur, însă, este că fiecare dintre proiectele din România pe care le-am selectat azi traduce ideea arhitecturii durabile, atemporale, chiar dacă din “emisfere” diferite ale domeniului.

Atenție, intră pe scenă secțiunea Arhitectură construită / Arhitectură publică a Anualei de Arhitectură București! Citește celelalte articole ale rubricii Anuala de Arhitectură 2021 aici.

Muzeul Atelier Școala de la Piscu (ABRUPTARHITECTURA) – premiul secțiunii

Începem povestea de azi cu o iluzie: ai crede că muzeul imaginat de echipa ABRUPTARHITECTURA în inima unui vechi sat de olari din județul Ilfov, departe de oraș și într-o izolare evidentă, este o excepție de la dialogul construcțiilor despre care ți-am vorbit în introducere. Realitatea este, însă, alta: clădirea este un răspuns la arhitectura rurală, la modelul vechii case a satului de câmpie, de care, totuși, se desprinde prin scara lui monumentală: “Pe toate aceste „pietre de temelie” s-a profilat conturul necesar autonom, central, întemeietor și implicit stabilizator al clădirii ca fiind radical altceva decât substanța construită a satului”, au explicat arhitecții.

Muzeul se ridică pe un soclu de pământ, iar la interior este secționat de coloane de lemn, dinspre margine spre centru, totul într-o expunere a structurii sale scheletale. De altfel, lemnul vine în două ipostaze: fie natural, nestadardizat, fie industrial, geometrizat și finisat. În ciuda profilului – vorbim despre un muzeu al olăritului și ceramicii – lutul este implicat în construcție doar la nivel redus: pardoseala din piese vechi de țiglă cu vârf ascuțit, peretele din paie legate cu lut bătute în cofraj, câteva figurine de lut.

📢 Autori: arh. Cosmin Pavel, arh. Cristina Constantin; stud. arh. : Ana Băbuș, Anca Bardan, Sabina Bobric, Daniela Hurezeanu, Adonis Lemnaru, Teodor Neagu, Diana Necula, Octavian Puiu, Mihai Stoica, Andrei Subțirică

📢 Colaboratori: Adriana și Virgil Scripcariu, Asociaţia ”Gaspar, Baltasar & Melchior”, Cosmin Pavel, Mihnea Simiraș, Cristina Constantin, ing. Gheorghe Ionică, ing. Catălin Popescu

Ansamblul turistic „Beciul Domnesc” (DISENATE ARHITECTURA) – nominalizare

Ansamblul de clădiri din județul Vrancea vine la pachet cu două merite excepționale: beciul este monument istoric de clasa A, iar întregul este un reper pentru viticultura din România. Desigur, tocmai aceste două merite au făcut intervenția masivă realizată de DISENATE ARHITECTURA cu atât mai delicată (apropo, dacă ai nevoie de extra info despre proiectele care pot intra în secțiunile Anualei, toate detaliile te așteaptă în acest interviu cu dr. arh. Emil Ivănescu, președintele OAR-B).

Dacă beciul, construcție subterană, a fost conservat intact, iar intervențiile s-au limitat la iluminarea scenografică și câteva accesorii funcționale, remodelarea corpurilor supraterane – crama și casa de oaspeți – au fost de mai mari proporții. În imaginea de mai sus vezi casa de oaspeți, care a trecut printr-o recompartimentare a spațiilor din rațiuni funcționale. Zidăria originală, decopertată, devine ici-colo un omagiu adus trecutului.

📢 Autor: arh. Javier Menendez

📢 Colaboratori: arh. Javier Menenedez, arh. Alexandra Ursan, ing. Vasile Jurache, ing. Dan Ionescu

Clădire de birouri de pe strada Matei Millo (ADNBA) – nominalizare

Imediata vecinătate a Căii Victoriei i-a dat clădirii Millo Office creată de echipa ADNBA surse de inspirație Art Deco asmiliate în cheie contemporane: potrivit arhitecților, responsabil de asta este mai ales Palatul Telefoanelor, “pandantul local al zgârie-nori-ului american”. În plus, dacă până la etajul 6 clădirea de birouri crește odată cu vecinul Novotel, ulterior se îndepărtează de calcanul acestuia și își dă voie să devină un edificiu singular.

De altfel, ultimul nivel este gândit ca o circumstanță în favoarea vieții urbane: va deservi o funcțiune cu caracter public, așa că noi deja abia așteptăm să contemplăm orașul de pe terasă 😊.

📢 Autori:  arh. Andrei Șerbescu, arh. Adrian Untaru, arh. Horia Munteanu, arh. Esenghiul Abdul, arh. Bogdan Brădățeanu, Arh Tiberius Tudor, arh. Adrian Bratu, arh. Laura Oniga, Arh Cristina Budan

📢 Colaboratori: Deco Architects, Concept Structure, DD Eurocom, Beros Abdul

Grădina dintre blocuri (TAG architecture) – nominalizare

După monumente istorice și clădiri de birouri, ajungem la o construcție atipică, al cărui scop funcțional o face să extragă elemente cheie din specificul locului: proiectul semnat TAG architecture își propune să îmbunătățească spațiul urban din Buzău prin amenajarea unei grădini urbane, o alternativă de petrecere a timpului liber. Este o construcție simplă, nepretențioasă, elementară, chiar, care ascunde vechiul canal de irigație Iazul Morilor, așa că arhitectura își trage inspirația din construcțiile odată întâlnite de-a lungul cursului de apă.

Grădina servește astăzi atât ca limită între cartierul de locuințe colective și câmpul deschis, și ca adăpost pentru ateliere de creație și expoziții temporare. Iar potrivit arhitecților, “Structura metalică a imobilului îl face flexibil și ușor de montat, „miezul” ușor de finisat „fără cusătură”, iar învelișul, lemnul păstrat în nuanțe nealterate, își va atinge frumusețea naturală pe măsură ce va îmbătrâni, asemeni vegetației proaspăt plantate”.

📢 Autori: arh. Monica Sache – șef de proiect, arh. Ștefan Radocea, arh.urb. Constantin Andrei, stud.arh. Ana Gogancea

📢 Colaboratori: ing. Teodor Pavlu, ing. Adrian Enciu, ing. Andrei Minteuan, ing. Florin Manga, ing. Mihai Maleanu, ing. Adriana Hernic

Stadionul Steaua (Graphic Studio SRL)

Poate că nu te-ai aștepta, dar construcția unui stadion poate ascunde poezie și metafore subtile – proiectul semnat de Graphic Studio este dovada clară. Noul stadion Steaua a pornit de la două cerințe cheie: realizarea a două niveluri de tribune pentru 30.000+ locuri, cu toate dotările aferente, și reinterpretarea unei stele în cinci colțuri. O a treia provocare s-a așezat deasupra: aceea a unei realizări rapide, aproape imediate.

Rezolvarea a venit din eleganță și lejeritate, “întocmai ca în sport, când atleții realizează performanțe deosebite aparent ușor, fără efort în ochii privitorilor”, așa cum au explicat arhitecții: închiderile nestructurale sunt evidente și ușoare, iar structura de rezistență debine arhitectură exprimată. Steaua în cinci colțuri desenează funcțiunile interioare și spațiile adiacente, iar stadionul devine o prezență care se integrează în specificul industrial al zonei.

📢 Autori: arh. Nemes Károly, arh. Radu Gîdiuță, arh. Dragoș Mihai Dordea

📢 Colaboratori: arh. Iulia Popescu, arh. Zenaida Elena Florea, arh. Laura Mazâlu, arh. Andreea Petre, arh. Andrei Varvara, arh. Didier Chifan, arh. Iulia Tonceanu, arh. Ana Dincă, arh. Florin Bucin, stud. arh. Mladen Stankić, stud. arh. Leszek Zaremba, ing. Dragoș Marcu, ing. Mădălin Coman, ing. Ionel Badea, ing. Mihai Biță, ing. Bogdan Gagionea, ing. Tiberiu Vișan, ing. Gabriela Dobrotescu, ing. Mirabela Mihai, ing. Alexandra Dumitru, ing. Andrei Aldea, ing. Iulia Țăruș, ing. Ciprian Dragomir, ing. Liliana Năstase, ing. Nina Ilie, ing. Mihaela Matei, ing. Ana-Maria Suliman, ing. Gabriela Furcela, ing. Rodica Botirca, ing. Georgeta Lemnrau, ing. Marian Cernovschi, ing. Mihai Popescu, ing. Silviu Tănăsie, ing. Petrică Iancu, ing. Ștefan Petre, ing. Daniel Stan, ing. Laura Oiță, ing. Călin Ștefan, Ciprian Robu, Construcţii Erbașu SA și Popp & Asociaţii SRL

Clădire de Birouri Globalworth Square (Westfourth Architecture SRL)

Apărută în completarea șirului de clădiri de birouri pe latura nordică a bulevardului Barbu Văcărescu, proiectul semnat de Westfourth Architecture a ales o abordare minimalistă, ca reacție la variația și agitația complexului de clădiri înconjurătoare. O reacție de proporții, am zice noi: construcția are 16 etaje supraterane și 3 în subsol, cu o suprafață totală de 46.000 mp și cu etaje pe 2.000 mp desfășurați.

Fațadei îi este atașat un plan bidimensional de sticlă pe întreaga înălțime a celor 16 etaje: planul devine astfel un ecran care depășește marginile clădirii în toate direcțiile, “îmbrăcând-o” în lumină naturală și “negând un acces tradițional în clădire: accesele ]n holul de intrare se fac prin spatele ecranului de sticlă”, așa cum au explicat arhitecții.

📢 Autori: arh. Vladimir Arsene, arh. Călin Negoescu, arh. Raluca Ionescu, arh. Antoniu Craiovan, arh. Turdean Matei, arh. Bogdan Radulescu, arh. Ioana Manu

📢 Colaboratori: Allied Engineers, MC General Construct Eng., Aram Hazarian – Aluplan, Bogart, Popp si Asociatii

Campusul Școlii Germane din București (TECTO Arhitectura)

Armonie în diversitate, acesta pare a fi principiul de bază al proiectului TECTO Arhitectura pentru Deutsche Schule Bukarest: noul campus adună spații educaționale pentru elevii de la grădiniță până la liceu. Ca urmare, clădirile sunt dispuse circular, așa încât să creeze un nucleu central, o piațetă accesibilă din toate direcțiile.

Proiectul este conceput într-o continuă conexiune cu spațiul exterior: arhitectura este simplă, uniformă și neintruzivă și zonele vitrate sunt uriașe, deci le permit copiilor să recunoască, înțeleagă și memoreze spațiile.

📢 Autori: arh. Sergiu-Cătălin Petrea, arh. Sabrina Ene-Butnariu, arh. Cristina Pintilie, arh. Sebastian-Ștefan Apostol, arh. Dan – Alexandru Roșu, arh. Tania-Victoria Băncilă, arh. Diana-Elena Fusea

📢 Colaboratori: Arcadia Engineering, POPP & Asociații, Profesional Construct Proiectare, Tehnoclima, Point Zero, CMD Design Project, DO.IT Arhitectura, Urban Trafic
Project Management – REC Immpuls, Ensight Management Consulting, arh. Radu Sava, Qbuild Profteam, HPC AG Hamburg, ERM Enviromental Resources Management, Enter Studio, Gabriel Golumbeanu, Expert Soluții Integrate (S.I.), Nego Proiect (arhitectură)

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), care premiază și promovează fie proiecte arhitecturale din București, fie proiecte realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în Capitală și în diaspora. În 2021, cea de-a XIX-a ediție a Anualei de Arhitectură București (AAB2021) a avut ca temă codul CAEN 7111, specific activității de arhitectură. Prin această temă, OAR-B și-a propus să tragă un semnal de alarmă asupra condiției de decizie a profesionistului român, condiție ce determină calitatea construcțiilor în mediul autohton.

Poți vedea și alte proiecte înscrise în categoria “Arhitectură publică” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2021 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Foto: Muzeul Atelier Școala de la Piscu – Laurian Ghinițoiu, Diana Iabrașu, Marius Vasile, Andy Ostafi; Grădina dintre blocuri – stud.arh. Raluca Stratulat; Stadionul Steaua – Marius Vasile; Campusul Școlii Germane din București – Sabin Prodan; celelalte proiecte – prin birourile de arhitectură menționate.