S-ar putea să îți sune cunoscut: se știe că de multe ori, după o zi în care s-a tot poticnit, inspirația îți face cu mâna brusc, exact când îți propui să te relaxezi cu o carte bună sau poate o baie fierbinte. Asta a fost primul gând care s-a strecurat în momentul în care am văzut cada freestanding din baia acestui apartament. Este primul proiect al tânărului stud. arh. Bogdan Chioran, care ne-a scris recent pe adresa redacției: un apartament clujean a cărui amenajare a pornit de la pasiunea proprietarei pentru o cadă freestanding și a căpătat adâncime treptat, folosindu-se de vitrajele generoase, de fluiditatea spațiului, de materialele contrastante și multă subtilitate.

Proiectul a început în 2016, când Bogdan era încă student (în anul 4) și s-a întins pe mai bine de 2 ani, până în toamna lui 2018. Durata mai mare decât ne-au obișnuit poveștile de până acum a fost, de fapt, „un noroc din mai multe puncte de vedere”, așa cum ne-a povestit arhitectul: deciziile, pentru care nu avea încă experiență, au fost luate pe îndelete și soluțiile și-au găsit rezolvarea fără presiunea timpului. Iar amenajarea s-a aliniat dorințelor proprietarei și în ceea ce privește stilul, și în ce a ținut de procesul de lucru: o abordare minimalistă, un spațiu care respiră ușor, fără să se împiedice în prea multe obiecte.

Citește și: Când strategia contrastelor aduce toate elementele în echilibru

Apartamentul are o suprafață de 83 mp, 3 camere, 2 băi și un balcon de 17 mp.

Începem atipic, dar păstrând șirul poveștii: în baia principală a apartamentului, care a conturat restul amenajării ⬆.

„Una din principalele dorințe ale clientei a fost o cadă freestanding, așa că am preluat această idee și am dublat-o cu un lavoar din marmură freestanding care completează un scenariu sobru, liber, și scoate în evidență cada. Am ascuns toate spațiile de depozitare din baie într-un corp de mobilier din furnir de stejar care încălzește atmosfera. Ulterior, după ce s-a conturat conceptul băii, restul amenajării a venit oarecum natural pentru că am folosit aceleași materiale și în celelalte spații: marmura care îmbracă pardoseala din zona de zi, lemnul de stejar, mdf-ul vopsit alb și gri”, ne-a povestit arhitectul. 

Mobilierul la comandă este produs de Terminus (Cluj-Napoca). 

Secțiune prin traseul apartamentului: din culoarul antracit (stânga jos) spre zona de zi luminoasă.

Imaginea secțiunii de mai sus sugerează, de fapt, o provocare a amenajării. Totul a început de la dorința de a nu lăsa ușile celor două băi să fragmenteze unul dintre pereții holului de la intrare. Iar soluția salvatoare s-a bazat pe formă și cromatică: ușile cu tâmplărie disimulată, în stil Filomuro, vopsite în aceeași nuanță antracit cu peretele, au păstrat uniformitatea vizuală.

De finisajele interioare (pereții, pardoseala) s-a ocupat Florin Sitar (Alba Iulia).

„Totodată, mi-am imaginat parcursul prin holul întunecat de la intrare spre zona de zi cu vitraje generoase. Am încercat să evidențiez acest contrast între întuneric și lumină și printr-un contrast al materialelor și culorilor propuse: în hol – antracit, mov, stejar; în zona de zi: alb, gri deschis, stejar”, a spus arhitectul.  

Citește și: Paradisul în stil industrial: un penthouse cu minigrădină, în București

Peretele opus celui antracit este tărâmul spațiilor de depozitare: un dulap care se întinde din pardoseală până în tavan, cu ușile finisate cu furnir de stejar. Zona centrală e marcată de o surpriză în cheie funcțională ⬇….

…o nișă pentru șezut, decupată din piesa de mobilier și placată cu oglinzi.

Corpul de mobilier care începe în hol este, de altfel, un exponent al fluidității și coerenței apartamentului: se continuă și în bucătăria deschisă, de-a lungul a 10 metri! Un spațiu deschis, a cărui luminozitate e accentuată de cromatică.

Pentru că proprietara și-a dorit diminuarea prezenței bucătăriei, încăperea a devenit un bloc solid și compact, în care singurul accent este dat de blatul de lucru antracit, și el o nișă decupată în mobilier.

Corpurile de iluminat din întregul apartament vin de la Luxline.  

Zona de relaxare și cea de luat masa au fost concepute în legătură directă cu balconul, destinatare ale luminii naturale. Piesele de mobilier au linii simple și minimaliste, și rezolvări practice: de exemplu, canapeaua este elementul central al zonei de zi, dar are și rolul de capăt de perspectivă a holului de intrare. Ca urmare, arhitectul i-a mascat spatele cu un corp de mobilier custom made, o prismă dreptunghiulară din lemn de stejar.

Citește și: Și industrial, și cosy într-un apartament cu grădină și terasă din București

Zona de dining potențează lumina naturală prin cromatică și finisajele simple. 

Citește și: Cât senin scandinav încape într-un studio interbelic bucureștean?

Parchetul este de la Woodcore.

Dormitorul principal urmează mantra cu care ne-am obișnuit: mobilierul redus la esențial – un pat și un dulap – câteva accesorii designish și multă lumină!

De exemplu, cine nu și-ar dori un Eames House Bird de la Vitra (prin Intro)?  

Tăblia îmbrăcată în catifea a patului urmează atent nuanțele introduse în zona de zi. Constanța contează!

Putem pune semnul egal între ultima încăpere din traseul nostru în apartamentul clujean și o previziune a peisajului profesional actual: biroul de acasă. Camera păstrează unitatea compozițională a proiectului, printr-o rezolvare deja cunoscută: un corp de mobilier se întinde din pardoseală până în tavan, este finisat în furnir de stejar și se lasă decupat suficient cât să facă loc pentru birou și etajere.

Citește și: 16 povești #workfromhome de la cititori

Apropo, biroul foarte minimal funcționează și ca spațiu de depozitare camuflat. 

La final, predăm ștafeta discursului înapoi către arhitect, pentru o concluzie-reminder întotdeauna binevenită: mare parte din punerea în scenă a unui proiect ține de echipa de meseriași cu care vei colabora, alege-i cu grijă maximă 😉.

„Un aspect esențial al amenajării a fost rezolvarea cât mai corectă a finisajelor și a mobilierului. Aici, din nou, am avut norocul să lucrez cu finisori și cu un producător de mobilier care au ținut cont de toate micile detalii: stereotomia pardoselii, trecerea dintre pardoseli fără plintă de îmbinare, îmbinări la 45°, mânerele ușilor frezate, uși de înălțimea încăperii, selectarea cu grijă a furnirului. Rezultatul a însemnat un proiect de care sunt mândru și acum, la peste doi ani de la finalizare”.

Fotografii: Bogdan Pop