Noul igloo 214 – peisajul recent: natură, arhitectură, urbanism

Ce înseamnă azi un peisaj, cu toate complexitățile și contradicțiile lui? Așa am pornit numărul de vară igloo, ca pe un exercițiu de (re)imaginație: o nouă ecologie, un peisaj recent unde natura și arhitectura se intersectează mai armonios ca niciodată, în contextul în care tensiunea inevitabilă dintre natură și cultură, dintre peisaj și arhitectură a reprezentat o temă constantă de dezbatere în istoria discursului urbanist.

“Am privit Dosarul noului igloo 214 ca pe un studiu de caz care ilustrează diferite abordări, la diferite scări, cu un impact diferit, dar care au un numitor comun. Microclimatul urban în care ne propunem să trăim devine considerat o grădină în perfectă armonie, înțelegând acum (mai bine ca niciodată) în ce măsură este implicată activitatea noastră ca factor principal”, aflăm de la echipa editorială.

Un sneak-peek din acest număr:

Dosarul prezintă: „renaturalizarea” râului Aire, un proiect de Atelier Descombes & Rampini; Pavilionul Alusta, instalat în curtea dintre Muzeul Designului și Muzeul Arhitecturii Finlandeze din Helsinki sau despre „cum arată o arhitectură gândită pentru insecte”; Little Island din New York, un parc peste râu realizat de Heatherwick Studio; Art Biotop Water Garden, o resetare a limitelor dintre arhitectură, peisagistică, artă și mediu, la poalele Muntelui Nasu din Tochigi; un dialog sincer și energic cu arhitectul peisagist Nicolas Triboi despre Bucureștiul ca „un colaj dadaist, plin de contradicții”, și multe altele.

Rubrica Proiecte din România aduce în paginile revistei șase proiecte eclectice care cuprind întreaga plajă a funcționalității: sediul companiei DACCA din Cluj-Napoca – proiect coordonat de arh. Sergiu Tîrziu (Format 4) –, un imobil cu o siluetă arhitecturală ritmată, de o eleganță subtilă; WIN Herăstrău – un ansamblu de cinci imobile de apartamente, spații comerciale și birouri, realizat de Metrik Architecture –, care aduce locuirii colective o geometrie armonioasă; o „casă de autor”, realizată sub atenta îndrumare a biroului Attila Kim Architects, un proiect ce propune un gest al arhitecturii experimentale, dar și un exercițiu de onestitate structurală dezarmantă.

Un retreat nou, în Măgura, realizat de ADN BA, mânădelucru, CRAFT și conturat după conceptul estetic japonez Iki – o expresie poetică a grației și a simplității; The Edit, o „casă” a designului, atent curatoriată (amenajare realizată de echipa Bogdan Ciocodeică Studio împreună cu inițiatoarele proiectului, Irina Pogonaru și Magda Staicu), dar și un imobil de patrimoniu realizat de arh. Octav Doicescu – bufetul-restaurant modernist din Grădina Botanică, Cotroceni.

Selecția de Proiectele internaționale se intersectează în două puncte: vorbesc un limbaj al depărtării și al instalării în „exotic” – o vilă în Bali, alta în Casablanca –, ambele semnate de arhitecți români, Studio 2.1 și Crina Arghirescu-Rogard. De altfel, începând cu acest număr, vom căuta ca mica noastră rubrică de proiecte internaționale să se articuleze în jurul unei teme, idei, desigur, subiective, care vor aduce laolaltă 2-3 proiecte pe care le leagă un fir, un semn comun.

Alina Filipoiu este invitata rubricii Femei în arhitectură, o profesionistă tânără cu un portofoliu impresionant de proiecte de arhitectură de interior, grafică, ilustrații, care a fondat în urmă cu 10 ani biroul 441 Design Powerhouse (împreună cu colegii Tavi, Anca și Șerban), devenind între timp unul dintre fruntașii noii generații.

Sustenabil aduce în prim-planul capitolelor sale (Arhitectură, Tehnologii, Design) trei proiecte cu adevărat inovatoare, dintre care amintim: fabrica Jakob din Vietnam, realizată de G8A Architects Foto Oki Hiroyuki + Rollimarchini Architects – un exemplu de arhitectură sustenabilă din zona tropicală ce oferă o strategie de densificare pe verticală –, dar și despre Baubotanik, o disciplină organic-tehnologică predată la Universitatea Tehnică München de fondatorii OLA (Office for Living Architecture), pentru care construitul cu structuri vegetale devine realitate și, implicit, un gest manifest.

Rubrica Spațiu public ne surprinde, printre altele, cu o posibilă nouă tipologie de spațiu public pentru care e dificil să găsim încă terminologie. Arhitectură-topografie, muzeu-parc sau centru comunitar-peisaj natural, două proiecte ce depăşesc conceptual limitarea limbajului şi îmbină armonios arhitectura cu natura: noul muzeu arheologic al Atenei și primul „muzeu verde” al ţării, realizat de Tsolakis Architects și un centru comunitar nou, în oraşul Hida din Japonia, pentru care arhitectul Sou Fujimoto a propus un design care îmbină arhitectură şi peisaj.

Degustbun, rubrica noastră cea mai instagramabilă și mai savuroasă, stă sub semnul florilor, bezelelor și… romului. Un nou gastropub – G.Y.S.T. – care combină creativitatea bucureșteană cu cea daneză, Nocturn Flowers și arta scenografiilor florale, Tort de Bezea – adică o cofetărie-cafenea unde într-un decor minimalist se poate experimenta tot dulcele haos creativ al unei bezele –, dar și despre rom, poate una dintre cele mai poetice și „exotice” băuturi; de vorbă cu Primitiv Plants, despre magia grădinilor perene.

Urmărește-i pe: igloo.ro, Facebook, Instagram

Imagini: via igloo

Leave a Reply

Facebook IconTwitter IconVisit Our Instagram FeedVisit Our Instagram Feed