Sunt și case care-ți taie răsuflarea. Nu am ști să vă spunem exact ce anume ne-a țintuit câteva clipe imediat ce am descoperit această casă. Cu siguranță, perspectiva asupra lacului și verdele grădinii ce par să ajungă la tine prin peretele de sticlă al livingului. Mai mult ca sigur și lumina ce te învăluie la fiecare pas în interior. Dar și uimirea că am ajuns aici străbătând câțiva kilometri de la birou: nu țări, nu continente. Și că toate piesele “locuiesc” împreună într-o casă cosy, contemporană.

Fundalul impecabil creat de finisajele casei e “umplut” de căldura și firescul unei familii care a înțeles ce înseamnă o locuire de calitate, conturată de moșteniri clasice îmbinate cu obiecte contemporane.

De amenajare s-a ocupat arh. Rucsandra Popescu (Wright Design), despre al cărei apartament cochet ți-am povestit pe Designist aici. Ea a fost cea care a virat decorul, pe care inițial proprietarii și-l doreau mai clasic, înspre aspectul atât de contemporan de acum.

Comodă din colecția Ottawa, semnată Karim Rashid pentru BoConcept. Colecția a primit Red Dot Design Award în 2012.

Casa are o suprafață de 700 mp (desfășurată construită), iar compartimentarea interioară arată astfel:

• Demisiol: cu funcţiuni de utilitate edilitară şi garaj; minigarsonieră pentru personalul auxiliar; şi o cramă.
• Parter: hol principal de acces; living pe 2 niveluri; o seră interioară integrată livingului; loc de luat masa; bucătărie şi funcţiuni auxiliare. De la parter sunt două accese distincte către etajele superioare – scară decorativă din lemn în living + scară funcţională de tranzit.
  Etajul 1: 3 dormitoare “en suite”- 2 pentru copii şi unul pentru musafiri.
• Mansardă: dormitor matrimonial, cu zona de conversaţie şi zona de lucru; dressing generos; baie cu saună integrată; terasă către lac.

Amenajarea interioară a fost finalizată anul trecut, iar despre etapele acesteia am stat de vorbă cu arh. Rucsandra Popescu.

Te-ai implicat încă de la faza de construcție a casei sau doar la partea de design interior? 

Implicarea mea în proiect a fost dorinţa expresă a beneficiarei – cu care aveam un istoric încă din 2001, când parcursesem o operaţiune similară de amenajare şi reconversie: era vorba atunci de un imobil vechi consolidat şi restaurat.

Deşi casa de pe lac este nouă, eu am preluat proiectul într-o fază în care acesta era autorizat, şi nici structura de rezistenţă, nici anvelopanta nu mai puteau fi modificate semnificativ. Ca atare, misiunea mea nu a început pe un teren total virgin, deşi realitatea şantierului era ca atare, căci încă nu începuse construcţia. Analizând planurile casei am propus beneficiarilor mai întâi de toate o optimizare a compartimentării interioare.

În felul acesta mi-a fost mai uşor să simt pulsul spaţiilor prin reconturarea şi redimensionarea lor, astfel că amenajarea interioară a întregii locuinţe nu a fost o simplă “cusătură” pentru “croiul ” preexistent al hainei! Ci a fost croiala însăşi.

Cât timp a durat amenajarea interioară?

Vorbim despre o operaţiune de aproximativ 2 ani, în care au fost şi perioade de aşteptare latentă – proiectul a stat la dospit: s-au schimbat pe parcurs aşteptările funcţionale, ca atare au fost destul de des modificate şi planurile.

Candelabrul Zeppelin, semnat Marcel Wanders, se conturează fin în living.

Din living către hol și către ce de-a doua scară de acces la etaj.

Care a fost brief-ul proprietarilor: ce anume și-au dorit, la ce piese nu au vrut să renunțe, ce materiale sau detalii au ținut să fie accentuate de amenajarea interioară?

Brief-ul beneficiarilor s-a cristalizat sau chiar metamorfozat pe parcursul operaţiunii; pornisem de la premiza amenajării unor interioare cu aer clasic, în care piesele de mobilier cu aer nobiliar să domine – cel puţin aşa îşi dorea inițial beneficiara. Asta e şi povestea mesei de o dimensiuene impresionantă (1,2 x 4 m) din dining şi a pianului din living. Apoi am reuşit să-i conving că aerul de nobleţe şi preţiozitate nu rezidă doar din aglomerarea de piese vechi de mobilier, ci ar fi mult mai fresh şi actual pentru casă să achiziţionăm piese de mobilier contemporan.

Sunt bucuroasă că a prins ideea, iar în ce priveşte mobilierul clasic, pe lângă masa de dining, pianul şi biroul din dormitorul matrimonial – deja existente, am reuşit să mă rezum şi în cazul bibliotecilor încastrate la o linie cât mai simplă, subtil clasică: am ales culori cât mai deschise – alb dominant cu accente de lemn natur.

Scara din lemn, cu balustradă de sticlă, încastrată în peretele de travertin.

Cerințele proprietarilor au fost:

• Pentru bucătărie: o insula dominantă.
• Pentru living: o canapea în care toată familia să se cuibărească.
• Şemineul-central să nu fie un factor de risc pentru copii: de aceea a fost ales un vitraj pe cele 3 laturi, iar şemineul poate funcţiona fie deschis, fie închis.
• Şi-au dorit ca scara din living să fie din lemn. Iar provocarea Rucsandrei a fost să nu pară demodată. Aşa că a ales un design aerisit şi cu inserţii de sticlă, astfel încât imaginea dominantă să rămână aceea a treptelor “ce plutesc” ancorate prin încastrare în masivitatea unui perete greu – din travertin.

Care a fost pentru tine provocarea în acest spațiu amplu: te-ai temut de proporțiile lui, de faptul că nu s-ar contura interioare cosy, intime? 

Într-adevăr, atunci când am preluat proiectul şi a trebuit să-l conturez şi coagulez la o scară umană, m-au speriat un pic spaţiile supradimensionate ale unor funcţiuni. Ce mă nemulţumea cu adevărat era faptul că spaţiul de tranzit de la primul nivel nu oferea un happening către golul livingului: nu se întâmpla nimic la etajul întâi care să justifice dialogul cu zona de living.

Aşadar, am redus dimensiunile acestui spaţiu în favoarea mărimii şi echilibrării celor trei dormitoare, şi am încercat să dau viaţă acelui ‘horn’ imens către plafon. Am inserat o pasarelă de sticlă şi o bibliotecă încastrată peretelui opus scării.

Ideea de pasarelă de sticlă o mai vehiculasem şi în alte proiecte, dar acum a fost argumentul care l-a convins pe arhitectul iniţial al proiectului să mă lase să micşorez golul supantei. În plus, şi beneficiarii au agreat ideea de transparenţă, atâta vreme cât traseele către dormitoarele de la etaj nu tranzitau pasarela în mod necesar şi obligatoriu. Unora încă le da fiori podeaua de sticlă. 🙂

Pasarela din sticlă și biblioteca încastrată de la etaj. Ne-ar plăcea să privim în jos spre living așezați pe scaunul Shell, semnat de designerul danez Hans Wegner. 🙂

“Dormitorul matrimonial, din mansardă, imens ca suprafaţă (aproximativ 65 mp) a trebuit adus la scară umană, iar atmosfera încălzită prin definirea unor zone distincte: zona de conversație în faţa unui şemineu ce va să fie, şi o zonă de lucru. Am ales şi tapet, deşi nu  a fost prima mea opţiune, însă îi recunosc meritele”, spune Rucsandra.

Cum se simt proprietarii, cum le-a schimbat casa lifestyle-ul?

Beneficiarii sunt super încântaţi, iar eu chiar mai primesc felicitări colaterale de la prietenii noştri comuni. Locul e special datorită vecinătăţii lacului, e o oază de “ca la ţară” tratată cât se poate de “ca la oraş”. Aşa de încântaţi sunt încât de sărbători m-au rugat să dau un sfat pentru decoraţiunile de Crăciun ca să nu intre în disonanţă cu atmosfera casei. 🙂

Biroul de nuc, cu intarsii, împreună cu masa de dining și pianul sunt pisele clasice pe care proprietarii au ținut să le aibă în amenajare. Rucsandra i-a alăturat biroului fotoliul Papa Bear semnat de Hans Wegner.

Unul dintre dormitoarele celor doi copii ai familiei: ne plac tapetul și mica zonă de lucru.

Baia matrimonială, de la mansardă, cu saună integrată:

Grădina ce te conduce spre lac:

După o așa vizită la început de săptămână, suntem siguri că veți vedea și voi soarele. 🙂

Fotografii: Alex Boghian

Toate drepturile asupra fotografiilor realizate și textului aparțin designist.ro. Orice reproducere sau preluare nu poate fi făcută decât cu acordul nostru. All rights reserved.