Când te-ai plimbat ultima dată pe Calea Călărașilor? Dar pe Bulevardul Hristo Botev sau pe Ionescu Gion? Te întrebam pentru că pe-acolo (și pe străduțele din preajma lor) le vezi cel mai des: case nu foarte înalte, dar foarte scenografice și ornamentate simetric, sleek și Art Deco. Dar din seara aceasta până pe 31 martie le poți vedea fotografiate și la expoziția ”Locuința interbelică în Sectorul 3”, care va avea loc la Palatul Suțu (Bd. Brătianu, nr. 2).

Expoziţia propusă de Sucursala sectorului 3 a Uniunii Arhitecţilor din România își propune să pună în valoare identitatea culturală şi istorică locală și să prezinte lucrări reprezentative pentru arhitectura modernistă a Capitalei, blockhaus-uri sau vile, realizate în sectorul 3 pe parcursul perioadei interbelice.

Modernismul bucureştean, diferit de cel european prin folosirea esteticii Art Deco, a câştigat, în perioada interbelică, adeziunea clientelei burgheze prospere de industriaşi şi liber-profesionişti, dar şi a micilor comercianţi şi meseriaşi, care şi-au aflat în această arhitectură propriul mod de expresie. Astfel, pe lângă edificiile interbelice realizate pe marile bulevarde bucureştene, au apărut inserţii şi mici ansambluri moderne cu 1-2 niveluri, ele fiind (alături de edificiile realizate în stil naţional) caracteristice arhitecturii bucureştene din acea perioadă. În Bucureşti există străzi sau zone întregi unde această arhitectură este predominantă.

Expoziţia prezintă o „colecţie” de imobile de locuinţe („de raport”) cu regim mic sau mediu de înălţime (de la două până la şase niveluri), cu maximum 3 apartamente pe nivel.

Zona studiată reprezintă o rămăşită din ceea ce a fost cândva cartierul care se desfăşura pe malul stâng al Dâmboviţei şi care a scăpat parţial de demolările anilor ’80. Străzile care incluse în expoziţie sunt: Calea Călăraşilor, străzile Romulus, Remus, Filibiu, Maximilian Popper, Parfumului, Olteni, Iuliu Valaori, Ionescu Gion, Bd. Hristo Botev etc. Zona încă păstrează amintirea mahalalelor bucureştene autentice și atmosfera perioadei interbelice, când diversitatea etnică, arhitecturală şi urbanistică a Capitalei compunea un adevărat spectacol.

Multe dintre construcţiile prezentate sunt pe lista monumentelor istorice sau situate în zone construite protejate, iar arhitecţii care le-au proiectat sunt nume reprezentative pentru arhitectura interbelică: Marcel Iancu, Jean Monda, Isak Mahler, Victor Asquini, Leon A. Hirsch, Boris Zilberman, Ion I. Berindey etc.

Este bine de știut că cele mai multe dintre lucrările prezentate au nevoie de consolidare şi restaurare pentru a fi repuse în valoare. Procesul de degradare şi distrugere, care afectează multe clădiri de patrimoniu din Bucureşti, poate fi oprit prin mai multe metode, una dintre ele fiind difuzarea de informaţie către autorităţi, specialişti, public.