Pe designerul Mihai Stamati, din Chişinău, l-am cunoscut prin intermediul arhitectei Ioana Corduneanu. Jucăriile sale din lemn ne-au impresionat pentru că vin să umple un gol pe care l-am mai sesizat: acela al pieselor de design contemporane, dar din lemn, un material totuşi la îndemână care nu presupune tehnologii sofisticate de prelucrare – care poate vorbi despre o identitate cu care suntem familiari, păstrând o naturaleţe de dorit în orice interior.

Bineînţeles că imediat ce Mihai ne-a prezentat colecţia sa de jucării din lemn, „Design dedicat copiilor”, l-am invitat la Made in RO, târg de design românesc, ce are loc pe 25 şi 26 mai la Galeria Alchemia (Calea Moşilor nr. 95 – zona Armenească, la 2 paşi de Biserica Armenească), în cadrul Romanian Design Week. Şi astfel pentru prima oară această colecţie de jucării va fi expusă în România!

Mihai Stamati este designer de produs, lector la Design Industrial (Universitatea Tehnică din Moldova) şi doctorand la Arte vizuale. Pe site-ul său îi puteţi vedea toate proiectele de design, dar şi de fotografie, Mihai fiind pasionat de această artă vizuală.

Cu ocazia ediţiei a II-a Made in RO, târg de design românesc, pe 25 şi 26 mai la Galeria Alchemia (Calea Moşilor 95, zona Armenească), designerul Mihai Stamati îşi va expune colecţia de jucării pentru prima oară în România!

Tema ediţiei a II-a a Made in RO, târg de design românesc, este Motive tradiţionale în designul contemporan. În cazul lui Mihai am spune că e vorba de tehnici tradiţionale în designul contemporan: jucăriile sale ne amintesc de acele forme esenţiale, naturale, de care te apropii instinctiv, construite ca mecanisme în mişcare.

Calul Bălan

Ai absolvit designul industrial,  iar din 2007 eşti lector la această specialitate la Universitatea Tehnică din Moldova. Cum e pentru tine ca în acelaşi timp să fii designer de produs? Se poate vorbi de un mediu activ, dinamic pentru designeri în Republica Moldova?

Formarea pe care am avut-o ca designer a fost influențată mult de pasiunea mea pentru arte, iar acest lucru și-a lăsat amprenta asupra multor lucrări pe care le-am realizat pornind în primul rând de la un mesaj artistic. Studiile la Design Industrial mi-au pus practic niște baze și m-au ajutat să conștientizez rolul acestui domeniu, iar mai departe totul ține de voință, emoții și ambiții.

Activitatea mea în mediul universitar se completează plăcut cu cea de designer, pentru că, designul, de oricare gen ar fi el, este totuși un domeniu practic și consider oportune activitățile ce presupun aplicarea în practică a proiectelor. Mă simt bine la catedră, printre studenți, pentru că acolo îți mai poți permite acea libertate în creație, care depășește uneori limitele tehnologiilor. E un mediu tânăr care impune să fii în pas cu timpul și cu tendințele actuale în design.

E greu să spun dacă în Republica Moldova există un mediu activ pentru designeri, mai ales pentru cei de produs, ori această stare e direct influențată de tehnologii și industria, care, sincer vorbind, e încă slab dezvoltată. Un mediu activ ar însemna expoziții, lansări de produse, proiecte publice în care să fie implicați designeri și, foarte important, oameni interesați de lucrările lor. E un fel de reacțiune la acțiune și una fără alta nu poate să existe.

Tricicleta

În 2009, ai câştigat o bursă la Paris prin Institutul Cultural Român. Iar la finalul rezidenţei ai creat o bancă extrem de frumoasă: Le gardien des souvenirs (Paznicul Amintirilor). În 2011, această piesă de design a fost expusă în Centrul Constantin Brâncuşi, din Chişinău, iar apoi în grădina amenajată a mall-ului MallDova. Unde se află ea acum?

„Le gardien des souvenirs” a fost un proiect care mi-a oferit o frumoasă experiență la ICR Paris și care a avut un rol important în ce a urmat după. Până în prezent banca a fost realizată în câteva exemplare la comanda unor persoane care și-au dorit-o în grădină, iar în acest moment se lucrează la producerea unei serii mici pentru un parc din Chișinău.

Primul exemplar, cel expus la Galeria Constantin Brâncuși, în 2011, se află în atelier în colecția mea personală.

Banca Le gardien de souvenirs a fost creată în urma unei burse din partea ICR Paris. Şezutul dezvoltă plastic simbolul infinitului, iar spătarul este o inimă stilizată. În urma expoziţiei de la Paris, banca a mai fost expusă la Galeria Constantin Brâncuși, din Chişinău, dar şi la MallDova. Urmează să păzească amintirile tuturor celor care o vor vizita într-unul din parcurile publice ale Chişinăului.

Firele care leagă baza şi spătarul au atât funcţia de spătar, cât şi un rol mai liric. Cei care stau pe bancă pot prinde mici panglici, dantele, în semn de legământ care poartă cu sine amintirea faptului că au stat aşezaţi aici. Aşa cum spune numele băncii: Le gardien de souvenirs = paznic al amintirilor. 

Le gardien de souvenirs la MallDova

Când ai început să produci primele jucării din lemn?

“Producţie”  sună un pic cam pretențios… Zic asta pentru că sunt totuși niște piese, jucării realizate în serii  mici, care pe lângă implicarea tehnologică mai presupun și multă muncă manuală. Primele exemplare le-am început în 2011 printre care a fost și BoBo, dar abia la sfârșit de 2012 am început să dezvolt colecția. Un imbold a fost bienala Internațională de Arte Decorative de la Chișinău, din octombrie 2012, la care am prezentat personajele Greierul și Furnica – o abordare în designul de obiect a renumitei opere literare. Au urmat Calul Bălan, care are și el o poveste aparte, Tricicleta, Rotilici, iar în acest moment sunt și altele în curs de lucru.

Rotilici şi BoBo

Tu faci totul, de la proiectare la producţie? Cine te ajută în acest demers?

Îmi place să controlez procesul de implementare a proiectelor mele, așa că mă implic la fiecare etapă. După ce ajustez toate detaliile în softul de modelare 3D, fac comandă la o fabrică ca să fie tăiate piesele la un strung cu comandă numerică, după care le preiau pentru a le asambla în atelier. La etapa finală, care presupune asamblarea și vopsirea jucăriilor, mai pot fi implicate și alte persoane, așa că apelez atunci când e cazul. În procesul de pregătiri pentru Made in RO chiar cîțiva din studenți mi-au fost de ajutor și cred că a fost o colaborare frumoasă.:)

BoBo. Abia aşteptăm să-l vedem în mişcare 🙂

Pentru că se apropie 1 iunie, dragii copii şi copii adulţi, ştiţi unde îl găsiţi pe Mihai Stamati – la Made in RO!

Cum sunt jucăriile tale primite pe piaţa din Republica Moldova? Ce feedback ai avut până acum?

Colecția este proaspăt lansată, așa că nu am apucat încă să constat de-a binelea impactul ei, deși am primit multe mesaje și reacții pozitive la primele postări pe internet ale imaginilor cu jucării. Am observat și un interes din partea mass-media, pentru că s-a vorbit la mai multe posturi TV despre această colecție pe care eu am numit-o „Design dedicat copiilor”, iar ca urmare au fost și persoane interesate de ele.

Greierele şi Furnica, o jucărie după o operă literară. Picioruşele greierului arată ca nişte note muzicale, pe când rotiţele furnicii exprimă hărnicia ei fără odihnă 🙂

Care e, de fapt, povestea ta cu lemnul? Pentru că se pare că îi cunoşti destul de bine secretele.

Mă simt încă învățăcel într-ale lemnului, iar atitudinea mea față de acest material se bazează pe faptul că e natural, ecologic și accesibil pentru prelucrare. Ideea de a face jucării din lemn a venit și din dorința de a crea ceva care tehnologic poate fi produs relativ ușor, dar în același timp să aibă un impact puternic. Lemnul îmi oferă anumite posibilități, dar și limite, iar eu văd asta ca pe o provocare care mă inspiră și mă obligă practic uneori să redau esența prin forme stilizate simple.

Le spui “jucării mecanice din lemn”, pentru că, deşi sunt integral realizate din lemn, se mişcă asemenea unor mecanisme perfect articulate?

Prefer să dau jucăriilor un caracter dinamic în așa fel încât componentele să interacționeze între ele la un anumit impuls. Prin aceasta încerc să păstrez legătura dintre copil și jucărie nu doar la nivel vizual, dar și tactil. Scopul e să redau un caracter jucăriilor prin mișcarea detaliilor, creând anumite asocieri care pot dezvolta imaginația copilului.

În afară de lemn folosesc și placajul, mai ales la elementele mari care necesită o rezistență sporită, așa cum e cazul căluțului și a tricicletei. Utilizez și piele naturală pentru unele detalii, dar în proporții mici și în special la roți, înlocuind cauciucul.

Care este jucăria cu cel mai mare succes de până acum?

Reacțiile sunt împărțite și depinde de la caz la caz, dar din câte am observat Calul Bălan este preferat de mulți copii. Mi-a plăcut să constat că jucăriile plac și maturilor, mulți spunând că le-ar  lua nu neapărat ca obiecte de joacă, dar ca piese de decor și mă refer în special la BoBo, care e preferatul „copilului” din sufletul adulţilor.

Vrei să explorezi în continuare lemnul, ai în plan jucării noi? Sau sunt şi alte materiale sau piese de design pe care vrei să le explorezi?

Voi extinde colecție de jucării în continuare, dar voi lucra și la alte idei de design. Lemnul va rămâne un material prioritar, cel puțin pentru jucării, cât privește alte proiecte, cu siguranță voi folosi și alte materiale (spre exemplu la realizarea seriei de bănci „Le gardien des souvenirs” este folosită fibra de sticlă). Aș vrea să experimentez cât mai mult, pentru că fiecare material are specificul său și de multe ori el dictează anumite reguli în creație. Până la urmă, depinde mult de accesul la tehnologii și inspirație.

Eşti pasionat de fotografie, dar şi de designul industrial: am văzut pe site-ul tău proiecte de automobile, un stilou cu bluetooth, proiecte de corpuri de iluminat şi mobilier. La ce lucrezi acum?

Pasiunea pentru fotografie a venit mult înainte ca să descopăr designul. Am avut probabil un mediu prielnic ca să mă îndrăgostesc de acest domeniu folosind încă de mic camera foto pe film a tatălui meu, ca mai târziu să trec la una digitală. Între fotografie și design e o alternanță frumoasă care îmi permite să mă relaxez.

Proiectele de design despre care vorbiți au fost realizate, în mare parte, încă din perioada studenției cu scopul de a participa la concursuri internaționale de gen. De atunci am prins gustul competiției, dar cred că mai mult era o dorință de autoevaluare la nivel internațional. Motivarea a fost una mare, mai ales când în urma unui astfel de concurs am fost invitat la decernarea premiilor în Paris. Se întâmpla în 2008, cu ocazia nominalizării la concursul Interior Motives Design Awards, după alte două nominalizări în anii precedenți.

Am explorat mai multe domenii ale designului, elaborând mai mult proiecte la nivel de concept, lucrări care au contribuit la dezvoltarea imaginației.

Pentru moment lucrez la extinderea colecției „Design dedicat copiilor” proiectând noi obiecte, nu neapărat jucării. Lucrez asupra tezei de doctorat pe care o elaborez în domeniul artelor vizuale și pe care încerc să o pun în rezonanță cu unele din proiectele mele de design.

Participarea la Made in RO, târg de design românesc, înseamnă şi prima ta vizită la Bucureşti. Ce aşteptări ai de la acest eveniment de design, care are loc în cadrul primei ediţii a Romanian Design Week?

Într-adevăr, cu această ocazie voi face și eu prima vizită Bucureștiului, deși am fost de mai multe ori în România participînd la diferite evenimente la Brașov și Cluj. Decizia de a expune la Made in RO a fost una luată spontan,  influențată atât de faptul că aveam deja câteva jucării create, cât și de îndemnul Ioanei Corduneanu de a participa la acest eveniment în cadrul festivalului de design.

Made in RO se deosebește de celelalte evenimente la care am mai participat prin faptul că întrunește mai multe studiouri și autori în cadrul unui târg la care își pot prezenta creațiile gata de a fi luate acasă de către cei care și le doresc. Mi-ar plăcea să cunosc cât mai mulți oameni din breaslă și să învăț din reacțiile vizitatorilor, de la care sper să iau și o notă obiectivă vizavi de lucrările pe care le voi expune.

Jucăriile semnate de designerul Mihai Stamati te aşteaptă să le admiri şi să le iei acasă la Made in RO, târg de design românesc, pe 25 şi 26 mai, la Galeria Alchemia (Calea Moşilor 95), în zona Armenească, la 2 paşi de Biserica Armenească – eveniment în cadrul Romanian Design Week.