Bastionul Postăvarilor din Brașov s-a înnoit cu o cafenea și un info point turistic. Ne-a plăcut foarte mult soluția pe care au pus-o în aplicare cei de la Point4, care readuce în viața orașului, a locuitorilor și vizitatorilor săi o clădire monument istoric integrată inteligent și contemporan în dinamica urbei. Cu ajutorul prietenilor de la igloo, dăm mai departe detaliile din culisele acestui proiect salvator și inovator, așa cum au fost povestite chiar de autorii săi.

În 2008, când am început să lucrăm la restaurarea Bastionului Postăvarilor, în cadrul programului de reabilitare și reconversie a incintei fortificate a cetății Brașovului, ideea inițială a beneficiarului a fost aceea de a-l închide cu un capac de policarbonat cu scopul reconversiei spațiului în cafenea.

Pe măsură ce au avansat lucrările de consolidare, în urma săpăturilor, au apărut urmele zidului vechi de incintă și urme ale unor construcții care, la un moment dat, au parazitat turnul, iar mai târziu s-au descoperit fundațiile unui turn mai mic adosat zidului de incintă care traversează bastionul.

Toate aceste urme au modificat tema de proiectare. Din motive structurale, acoperirea cu policarbonat sau sticlă presupunea consolidarea cu beton a coronamentului bastionului; o centură inelară de beton ar fi trebuit să preia încărcările rezultate din montajul structurii metalice a învelitorii. Substanța, structura și imaginea bastionului ar fi fost însă afectate în mod ireversibil.

Am optat pentru o soluție cât mai puțin intruzivă: așa am ajuns la concluzia montării unui turn care să adăpostească o cafenea și un punct de informare turistică. Noua construcție nu afectează cu nimic bastionul original din punct de vedere structural, acesta păstrându-și independența și putând fi perceput pe toată înălțimea.

Între turnul nou construit și bastion se stabilește o dublă relație, iar dialogul între interior și exterior devine ambiguu. Brașovul poate fi perceput prin gurile de tragere accesibile odată cu restaurarea a două dintre cele trei drumuri de strajă ale bastionului. Aceleași guri de tragere sunt relaționate cu deschiderile noului turn, iar din turnul-cafenea se văd gurile de tragere ale bastionului și, prin ele, fragmente ale contextului. Turnul nou instalat devine astfel mecanismul care îl ajută pe vizitator să parcurgă bastionul.

Lipsa drumului de strajă intermediar este suplinită prin deschiderile noii construcții. Spațiul rămas neacoperit dintre cele două turnuri sporește atât complexitatea relației interior-exterior, cât și gradul de transparență spațială a noului ansamblu. Turnul nou construit nu are sens fără raportarea la geometria, perforațiile și textura bastionului Postăvarilor.

Turnul info café este realizat, cu excepția fundației, din oțel; nu există o separare netă între structură și închidere. Un sistem de stâlpi din țeavă pătrată de oțel, prins într-un grid din rigle din cornier, este închis și contravântuit în același timp de panouri de 75 x 300 cm, din oțel corten.

Planșeele sunt realizate din tăvi de tablă cutată umplute cu beton armat (pe principiul plăcilor cu cofrag pierdut). Singurul material aparent de construcție, atât la interior, cât și la exterior îl constituie panourile de oțel corten. Diferențele de textură apar la nivelul planșeelor unde panourile sunt amprentate din motive de siguranță a utilizatorilor și la nivelul plafoanelor unde panourile sunt perforate pentru a fi permisive la lumina artificială.

Au existat mai multe motive pentru care am decis să lucrăm numai cu oțel corten. Bastionul avea rol de apărare, era un loc în care se fierbea smoala, se pregăteau găleți cu ulei încins și ghiulele. Ne imaginam vacarmul, mirosul și fotogramele unei lupte. Într-un asemenea loc noi trebuia să propunem un info-café care să povestească istoria fortificațiilor din Brașov.

Materialul care putea să redea în limbaj contemporan presiunea și inconfortul unui asemenea loc era oțelul. Am vizitat în prealabil camera de plumb a lui Joseph Beuys din Caixa Forum. Acolo te simți claustrofob, angoasat și deprimat după numai 5 minute de vizită. În cazul nostru, senzația a fost distorsionată și oarecum îndulcită de golurile care stabilesc relația cu bastionul.

Dar senzația spațiului în care ești înconjurat de oțel corten rămâne suficient de puternică. Rezonanța spațiului, sonoritatea lui și iregularitățile oxidului te duc cu gândul la zăngănitul de arme. Am construit un turn de asediu în miezul unui bastion de apărare, un oximoron care ne dorim să funcționeze la nivelul (re)lecturării spațiului rămas între cele două coji verticale.

Drumurile de strajă sunt construite cu podina de lemn de fag montată pe o structură metalică într-un sistem în care consolele, montanții verticali din oțel pătrat și mâna curentă din profil de tablă ambutisată compun practic un singur obiect. Panourile de închidere din tablă expandată, folosite atât pentru drumul de strajă, cât și pentru scară alterează imperceptibil relațiile de transparență din acest loc „între”.

Geometria generală a noii construcții preia direcțiile zidului vechi de incintă și respectă reperele urmelor istorice; consolele avansează peste urmele pe care poziționarea turnului în parte le-a evitat. Turnul de corten pornește de sub cota accesului, dintr-o săpătură semicirculară care pune în evidență fundațiile vechiului zid de incintă, întrerupt ulterior de construcția Bastionului Postăvarilor. Zidurile vechi din demisol au fost lăsate netencuite, ca și coronamentele fundațiilor care au rămas descoperite în planul pardoselii de la cota de acces. Astfel au fost puse în valoare toate urmele majore care compun palimpsestul Bastionul Postăvarilor.

Importantă în strategia de proiectare a fost și reversibilitatea intervenției: cu excepția fundației, întreg turnul de corten poate fi demontat fără a afecta bastionul. Și mai mult decât atât, turnul metalic este complet reciclabil. Accesul actual în bastion este provizoriu, fiind adaptată o gură de tragere pentru a face conectarea cu pietonalul de sub Tâmpa.

Într-o a doua etapă se va realiza un parcurs, recuperând traseele drumurilor de strajă care conectau bastionul Cojocarilor cu restul fortificațiilor. Prin această intervenție se va redeschide publicului intrarea originară, aflată spre interiorul cetății.

Proiect:  point4
Perioada de execuție: 2008–2011
Text: Justin Baroncea
Foto: Cosmin Dragomir

Material preluat din revista igloo no. 120-121.