Dacă scena pantofului din Cenușăreasa s-ar filma la București, cel mai potrivit decor ar fi, cu siguranță, parterul unei case recent renovate din Cotroceni. Spațiul generos a fost transformat într-un shoe heaven, iar la mansarda luminoasă (cu șapte ferestre!) cei doi protagoniști ai poveștii celebre ar putea locui fericiți până la adânci bătrâneți. ❤️ Dar, stai, asta se întâmplă deja, tinând cont că imobilul chiar aparține unui cuplu de îndrăgostiți și chiar găzduiește un showroom de pantofi! ?

Despre mansarda din zona nobilă a Bucureștiului ți-am mai povestit și aici.

“Doi tineri, proaspăt căsătoriți, au găsit o casă veche aflată într-o zonă nobilă a Bucureștiului, cartierul Cotroceni. Casa era în mare parte îmbrăcată de iederă și avea un aer de București interbelic nealterat. Soția și-a dorit ca parterul casei să fie transformat în atelier și magazin de pantofi. Zis și făcut, așa că imobilul a revenit la vechea structură a caselor din Bucureștiul de odinioară – casă cu prăvălie la parter”, ne-a introdus în povestea adevărată arhitectul Călin Radu.

Călin și colegii arhitecți Dan Enache și Alexandru Apostol, au ascultat dorințele proprietarilor, le-au împlinit visul și i-au redat casei strălucirea, așa că nu-i deloc de mirare că proiectul semnat LAMA ARHITECTURA a fost inclus în secțiunea “Arhitectură, conversie și restaurare” a Anualei de Arhitectură București 2018.

“Cea mai mare provocare a fost să nu alterăm aspectul și aerul casei vechi, ci, din contră, să-i dăm locuinței o nouă viață”.

Imobilul era într-o stare bună și-a fost de ajuns cămășuirea pereților, înlocuirea tencuielii fațadei cu una termoizolantă, restaurarea decorațiunilor sau refacerea lor integrală, acolo unde a fost necesar.

“Balconul contrastează și dialoghează cu albul imaculat al fațadei refăcute. Am preferat să îl lăsăm așa cum l-am găsit și doar să-l curățăm de alte accesorii adăugate în timp”, spune arhitectul Călin Radu.

De la frumosul balcon, desprins parcă din “Romeo și Julieta”, privirea ne alunecă spre ușile și ferestrele din lemn. Demne și drepte la etaj, romantice și rotunjite la parter. Se vede că au fost curățate și revopsite atent. Culoarea lor, un gri ușor verzuliu, a fost alesă cu un motiv întemeiat – să se asorteze cu vegetația.

“Am păstrat parțial iedera existentă (multă a fost afectată de șantier), plus că am replantat vegetație și câțiva copaci care vor acoperi cea mai mare parte a fațadei în câțiva ani. Ne place foarte mult iedera și n-am renunțat la ea pentru că este specifică Bucureștiului și mai ales cartierelor vechi, cum e și Cotroceniul”, ne-a dezvăluit Călin.

E deja primăvară și, la o așa atmosferă boemă, mai-mai că am fi rămas în fața balconului, să admirăm fiecare detaliu. Dar, curioși cum ne știți, n-aveam cum să ratăm o vizită în showroom-ul spațios, să urcăm la etaj ori să ne relaxăm câteva clipe în mansarda luminoasă.

Parterul, zis și raiul pantofilor.

Începem cu parterul și etajul 1, unde procesul de renovare n-a fost chiar complicat – s-a refăcut parchetul vechi, pereții au fost tencuiți și vopsiți alb, tavanele curățate, iar grinzile de lemn ale plafoanelor păstrate. Totul e impecabil!

“Problema principală era accesul dificil în mansardă – aveam doar o scară secundară foarte înclinată. Din acest motiv, am decis să continuăm scara existentă de la parter la etajul 1, în jos, cu o scară care să lege parterul de subsol și în sus, cu o altă scară care să lege etajul 1 de mansardă. Astfel, vechea scară a devenit nodul principal al casei și, practic, coloana vertrebrală a acesteia”, explică arhitectul. 

O scară melc cum numai în turnul Prințesei Rapunzel mai găsești, doar v-am spus din start că în minunata casă s-au amestecat poveștile. ? Vechea scară a casei era o scară balansată din beton, finisată cu mozaic lustruit. Arhitecții au păstrat forma noii scări similară cu a celei vechi, dar au schimbat materialul, iar noua scară a fost făcută din tablă de oțel de 5 milimetri, cu finisaj natur, lăcuit.

“Ne-am dorit cât mai multă lumină, așa că am optat pentru finisaje naturale cât mai dechise la culoare. Am folosit ca material principal placajul de mesteăcan, o esența foarte deschisă, iar pentru pardoseală am ales o dușumea clasică din lemn de brad, de asemena, un material foarte deschis la culoare. Placajul de mesteăcan a fost folosit atât la închiderea termizolației șarpantei, cât și la mobilier și compartimentări. Acest material cald este contrastant cu oțelul crud al scării ce ajunge în mansardă”, explică arhitecții LAMA ARHITECTURA.

Mansarda este locul unde s-a intervenit cel mai mult, iar în afară de vechea structură de lemn a șarpantei, lăsată aparentă, totul a fost înlocuit. Din fericire, podul era destul de înalt și n-a fost nevoie să fie supraînălțat.

Spațiul a fost curățat de vechile compartimentări și, astfel, în loc de pod au apărut un living cu dining, o bucatărie și o mică baie.

Recunoaștem: așa cum ți-am spus și când am văzut-o prima dată, noi n-am mai fi părăsit mansarda cochetă – are nu mai puțin de șapte ochiuri de lumină în acoperiș – poate doar ca să probăm noua colecție de pantofi pentru primăvară-vară și să ne bucurăm de o cafea pe balcon. ☀️ Și uite așa, am mai bifat o vizită de poveste, cu povești!

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), care premiază și promovează fie proiecte arhitecturale din București, fie proiecte realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în capitală și în diaspora. Intenția organizatorilor pentru ediția anului 2018 a fost de a identifica coeficientul de plusvaloare pe care arhitectul și arhitectura le aduc vieții urbane contemporane, iar tema a fost “de utilitate publică”. Citește aici interviul cu noul președinte OAR-B, dr. arh. Emil Ivănescu.

Poți vedea și alte proiecte înscrise în categoria “Arhitectură, conversie și restaurare” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2018 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Fotografii: Radu Malașincu