“Coperta unei cărți este undeva între logo, poster și ambalaj”, dă o definiție personală Alexe Popescu care, de 12 ani, face design de carte. Alexe a terminat inginerie mecanică în franceză la Politehnica din București, apoi a dat la Arte și a obținut o diplomă în graphic design în 2002. Lucrează cu editura Publica din 2007 și a realizat designul a sute de cărți, de la colecții de literatură sau de știință, până la Nonficţiune pentru copii şi adolescenţi sau cărți de activități creative. Nu s-a oprit doar la design, ci a și scris o carte, alături de Doru Someșan: “RO-KIT Identitate românească în 50 de componente”.

Prietenii de la IQads au povestit cu Alexe despre coordonatele unui design de carte bun, despre etape și preferințe, dar și despre circuitul lui în domeniul industriilor creative românești. Iar în curând noi te așteptăm la Cursul de Graphic Design de la București, cu Alexe Popescu – toate informațiile sunt aici.

“Cred că în ultimii ani cultura vizuală a publicului din România s-a îmbunătățit din cauză că pe rafturile librăriilor apar tot mai multe cărți bine făcute”, spune Alexe.

Începutul

După ce am terminat inginerie mecanică în franceză la Politehnica din București, am descoperit “calea” și am dat la Arte, unde am terminat cu o diplomă în graphic design în 2002. Au urmat experiențe de lucru variate, incluzând lucrul la o tipografie, asistent la facultate, artdirector în publicitate și joburi freelance.

În 2007 lucram ca inhouse designer pentru un grup de companii care s-a extins și cu o editură, Publica. Lucrez și astăzi cu plăcere în această echipă.

Prima carte

Prima carte a fost Funky Business de Jonas Ridderstråle și Kjell Nordström, un hit al literaturii non-fiction, care schimbă radical modul de raportare la mediul de afaceri. Cartea nu a avut mari probleme, cu excepția reproducerilor alb/negru pe hârtie volumică, din cauza mașinii de tipar rotative.

Îmi amintesc  cu plăcere de standul Publica de la Bookfest 2007, care conținea doar această carte 🙂 Pentru podea am păstrat betonul pavilionului, pe care l-am imprimat stencil cu identitatea cărții. Textura podelei a urcat prin foto și pe pereți. În rest, o canapea roșie, un sistem modular de cutii și un LCD pe care rulau cei doi autori chelioși suedezi.

Cele mai importante lucruri în designul de carte

Folosirea tipurilor de literă, a tipurilor de hârtie, de cerneală, a tipurilor de legătorie. Am învățat și să gestionez diferite limitări, care reprezintă, de fapt, adevărate provocări creative.

Etapele de creație

Totul pleacă de la “naming”. De multe ori, traducerea în română a unui titlu creează lungi discuții. Apoi, încep să dezvolt idei legate de acest titlu/subtitlu. Orice text este foarte important în economia copertei, stilul de design pe care îl propun fiind, de obicei, Typography (folosirea exclusivă a literei). Documentarea e importantă, vine ca o acumulare a micilor doze online zilnice, dar și cu excese ocazionale.

Particularități

Produsul “carte” ar trebui să fie cât mai ușor de folosit (citit, răsfoit, găsit, transportat, stocat). Aici intră multe variabile – formatul (cât mai ergonomic, cu sau fără clapete, hard cover sau paperback), tipurile de literă (combinația de fonturi display și text, spațierea lor), layout-ul copertei (1, 2, 3, 4 și cotor plus eventual și supracopertă dacă e cazul) și de interior (gestionarea proporțiilor dintre elemente, precum și a spațiului alb), tiparul (policromie sau culori speciale, tipul de hârtie), legătoria (coasere sau broșare la cald), finisări (plastifiere, lăcuire, timbru sec etc).

Din păcate, anumite detalii de producție nu ies mereu cum ar trebui (ex. gradul de negru, o legare prea rigidă, diferențe de culoare între tiraje). Designul depinde și de tipul de carte. Pentru cele care propun o citire liniară, de exemplu, designul ar trebui să fie invizibil. Ca o haină care e atât de comodă încât nu o mai simți.

Cine dă feedback

Feedback-ul e dat în majoritatea cazurilor de editor, dar sunt și cazuri în care avem și feedback-ul autorului. În general, un design bun se acceptă rapid. Dar există și cazuri în care e nevoie de clarificări și este foarte provocatoare construcția unei argumentări în jurul raportului funcție/formă.

Cărți dragi la care ai lucrat

Mi-a plăcut foarte mult să lucrez la designul colecțiilor Publica: Victoria books – selecție de biografii, Narator – povești reale bine scrise, Publica Extra – cărți de activități creative și recreative pentru toate vârstele, Colecția de Știință sau Publica Youngster – Nonficţiune pentru copii şi adolescenţi/Subiecte educative în texte captivante.

Probabil mi-a plăcut cel mai mult să lucrez la propria mea carte, scrisă împreună cu Doru Someșan: RO-KIT Identitate românească în 50 de componente.

Designul de carte în România

Designul de carte din România este mai bun în fiecare an. Este, în parte, meritul concursului Cele mai frumoase cărți din România, dar și a creșterii atractivității acestui domeniu pentru din ce în ce mai mulți designeri. Din păcate, designul bun este reprezentat mai curând în proiecte independente, artistice, în tiraj mic. Mi-aș dori ca marii editori să acorde designului mai multă valoare și astfel să avem cărți frumoase și în tiraje de masă.

Clișee

Clișeele ar fi folosirea bazelor de imagini și a acelorași fonturi sau a hârtiei offset, cu un alb sanitar. De asemenea, o calitate slabă a copertei 4. Trenduri actuale: type, minimal, senzorial.

Cititorii

Coperta unei cărți este undeva între logo, poster și ambalaj. Este forma care te ajută să faci un pas spre conținut. Dacă și acesta e convingător, rămâne doar testul prețului.

Cred că în ultimii ani cultura vizuală a publicului din România s-a îmbunătățit, din cauza că pe rafturile librăriilor apar tot mai multe cărți bine făcute.

Topul tău

Veche Ro: “Circuite integrate liniare”, C. Bulucea, 1975, designer necunoscut

Recentă Ro: “Sofica” de Justin Baroncea și Ioana Trușcă, design Radu Manelici

Recentă străină “The Catcher in the Rye”, designed by Wang Zhi-Hong for Rye Field Publications