Cum s-a transformat o fabrică mare din orașul polonez Łódź într-un incubator pentru artă și afaceri mici
Dar înainte de toate, poate vă întrebați cât de mare e, de fapt, o fabrică mare. Cam 13% dintr-un oraș cu o suprafață de aproximativ 200 km², cât avea orașul polonez Łódź în 1910, când și-a completat colecția de fabrici textile cu noua clădire-gigant a partenerilor Karol Scheiblers and Ludwik Grohman: un mamut din cărămidă roșie care juca rol de oraș în oraș pentru proprii muncitori. Avea propriul parc, propriul spital, ba chiar și propria școală gimnazială pentru copiii angajaților, așa că atașamentul lor creștea în același ritm cu randamentul. După căderea comunismului, însă, la fel ca pe întregul continent european, industria din Łódź s-a stins încet-încet, iar fabricile au început să se închidă și să fie lăsate în paragină. Fabrica-mamut, un simbol al puterii industriei textile a orașului, nu a fost o excepție. Ai putea crede că povestea continuă într-o notă negativă, dar harta schematică de mai sus îți dă un indiciu. Mai precis, Łódź trece în ultimii 10-15 ani printr-un proces de reîntinerire, în care se ridică și se tot ridică, își scutură de praf moștenirea arhitecturală și culturală și îi găsește noi forme de manifestare. Ca urmare, în fabrica-mamut a apărut instituția culturală Fabryka Sztuki (în limba poloneză, sztuki se traduce prin artă ♥). Ca sursă de inspirație/semnal de alarmă pentru România, Fabryka Sztuki este o instituție finanțată de Primăria Łódź, Centrul Artistic Łódź și Asociația Teatrală Chorea. Abia aici ajungem la personajul principal al poveștii noastre și asta pentru că, în februarie 2008, trei corpuri de clădire din Fabryka Sztuki, foste depozite pentru materiale textile a căror suprafață însumează 7.000 mp (!!!), s-au transformat în Art_Inkubator, un hub al antreprenorilor din industriile creative și al evenimentelor artistice. Noi am vizitat-o în luna mai a acestui an, când am ajuns la Łódź Design Festival. Poți să faci și tu turul virtual al spațiului aici. Dar înainte de asta, înainte chiar de toate lucrările de renovare, spațiul a girat cu ferestrele înalte, arcadele și zidurile din cărămidă roșie, dură și solidă, ca să devină gazda festivalului. În 2008, Agnieszka Jacobson-Cielecka, primul redactor-șef al ediției poloneze a ELLE Decoration, tocmai își dăduse demisia când a primit propunerea de a deveni directorul artistic al viitorului festival de design. Organizatorii evenimentului își doreau să se folosească de moștenirea industrială a Łódź-ului, așa că Agnieszka a condus din Varșovia până acolo ca să… îi refuze politicos.
Parte din echipa Art_Inkubator Prima ediție a festivalului a avut loc în Art_Inkubator-ul nerenovat încă – era nevoie de fonduri care nu fuseseră încă obținute. Și asta pentru că lucrările, care au însumat 32.000.000 de zloți (aproximativ 7.400.000 de euro) au avut două surse egale de finanțare: municipalitatea Łódź și Uniunea Europeană. Ce e bine de știut pentru colegii de la noi care plănuiesc să transforme un spațiu asemănător este că scrierea proiectului a durat aproape 3 ani – este un efort minuțios, care cere mai ales aportul unui consilier specializat, dar și citirea legislației și realizarea unei documentații detaliate. Ce ne-a plăcut foarte mult la povestea Art_Inkubator a fost regula de bază a amenajării: conservarea elementelor arhitecturale originale de fiecare dată când a fost posibil.
De întregul concept arhitectural s-a ocupat studioul de arhitectură din Łódź Pracownia Projektowa și o echipă de arhitecți separată pentru fiecare dintre cele trei corpuri de clădire. Astăzi, cei 7.000 mp ai Art_Inkubator înseamnă birouri, galerii, ateliere, săli de conferință și expoziție, o curte acoperită cu sticlă și o cafenea pentru co-working. Toate pot fi folosite de rezidenții spațiului. Înainte să-ți arătăm spațiile, însă, mai avem un inside-info: rezidenții, toți mici antreprenori din domenii artistice, trebuie mai întâi să-și prezinte proiectul în fața echipei Art_Inkubator, care jurizează și decide dacă activitatea și obiectivele lor se potrivesc naturii organizației. Dacă răspunsul e pozitiv, fondurile primite și azi de Art_Inkubator de la municipalitate le permit rezidenților să folosească spațiile comune vreme de 1 an fără să plătească nicio cotizație. Mai e nevoie să mai spunem ceva despre importanța culturii în Łódź? Clădirea A, fostul depozit pentru produse nefinalizate al fabricii, cu o suprafață utilă de peste 2.600 mp, și-a păstrat toate elementele structurale din beton, dar a primit o nouă scară. Astăzi, include un spațiu de co-working, o sală de concerte, un studio foto, unul de olărit și o sală de conferințe. Clădirile B și C (suprafață utilă: 4.240 mp) sunt două corpuri separate, dar conectate de o pasarelă transversală, care și-au păstrat o parte a acoperișurilor, toate pardoselile din lemn și obloanele ferestrelor. Clădirile sunt destinate mai ales activităților artistice, ca expozițiile și festivalurile de artă și design. Întorși în România, am încercat să facem o listă de proiecte asemănătoare, care valorifică moștenirea arhitecturală urbană și o scutură de capitalul de imagine adeseori negativ adăugând antreprenoriat, artă și cultură în loc. Nu am ajuns la prea multe rezultate, dar poate cele mai cunoscute dintre ele sunt bucureștenele NOD Makerspace, MATER – biblioteca de materiale și toate celelalte ateliere și spații de co-working din vechea fabrică Industria Bumbacului din Timpuri Noi, ClujHub din vechiul spațiu comercial Central sau Cowork Timișoara din Casa Tineretului. Spre deosebire de Art_Inkubator din Łódź, însă, fiecare dintre aceste proiecte sunt finanțate prin fonduri private, fără sprijinul municipalității, iar obținerea finanțării europene este de multe ori un efort care depășește capacitățile organizațiilor. Am rămas, deci, cu întrebarea “pe când și la noi?” și așteptăm cu nerăbdare răspunsuri 🙂 . Fotografii: prin Art_Inkubator |