Pentru mulți dintre noi, mai ales orășeni, milieul este o reminiscență a epocii de aur, a unor vremuri în care era cel mai bun prieten cu televizorul, și el pe atunci un obiect mai mult decorativ. De aceea, s-ar putea ca această categorie să simtă o urmă de dispreț față de acest delicat și inofensiv accesoriu textil. Pentru alții se amestecă cu nostalgia copilăriei, a vacanțelor la bunici. Astfel, aceștia tratează milieul cu un zâmbet.

Poate unii dintre voi le-au pus deoparte, în sertarul cu memorabilia, pentru că milieurile stochează imaginația și îndemânarea mamei, a bunicii sau a mătușii. Pentru că sunt o parte din istoria locuirii noastre și a încercării de a ne face, așa cum puteam atunci, casele mai frumoase și mai îngrijite. Pe Daniela Crăciunoiu, designerul lemps.ro, milieurile o fac să viseze și să zâmbească. Nu neapărat din nostalgie, ci din avantajul de a fi fost prea mică înainte de 1989 ca să aibă idei preconcepute.

Cu Daniela și lămpile sale veți face cunoștință la Made in RO, târg de design românesc, ce are loc pe 25 şi 26 mai la Galeria Alchemia (Calea Moşilor nr. 95, la doi paşi de Biserica Armenească), în cadrul Romanian Design Week. Ea a pregătit o serie nouă de lămpi, iar noutatea este o lampă a cărei structură metalică, cu triangulații, a fost înlocuită cu un layer modular printat 3D și realizat dupa amprenta desenului milieului.

Dorința de a face corpuri de iluminat o are din anul 4 de facultate, însă ea s-a materializat abia în luna mai a anului trecut. Daniela a terminat Arhitectura în 2010 și lucrează full time ca arhitect la un birou de arhitectură din București. Își iubește job-ul, iar încercările sale cu designul de obiect sunt un hobby, un fel de hrană pentru suflet. Cu toate satisfacțiile pe care i le aduce munca sa, proiectarea îi cere să fie pragamatică și rațională, procedurală și organizată, de aceea a simțit cumva nevoia să-și exploreze latura mai sensibilă, mai instinctuală, a experimentării fără prea multe limitări exterioare.

Daniela a avut dintotdeauna o slăbiciune pentru finețea dantelelor. Primul gând atunci când vedea o bluză sau o eșarfă din dantelă era “oare ce umbre ar lăsa sub impactul luminii?” Apoi, când a descoperit în casa bunicii sale câteva milieuri, și-a dat seama că “a găsit lutul”.

Daniela Crăciunoiu culege milieurile de la târguri de obiecte tradiționale sau de pe internet. Foarte rar se întâmplă să aibă de două ori aceeași sursă, pentru că are nevoie de dantele destul de mari, ori majoritatea milieurilor sunt de dimensiuni mai mici, “ca pentru televizor :)”. Nu e ușor să găsească ceea ce caută, pentru că nu contează doar dimensiunea milieului, ci și modelul și textura materialului. Cel mai mult s-a ataşat de milieurile cumpărate de la o bătrână foarte simpatică…

Care e procesul tehnic prin care rigidizezi materialul croșetat ca să devină un abajur în toată regula? Îl și vopsești, nu-i așa?

Am făcut foarte multe teste şi m-am oprit la un adeziv transparent. Am încercat răşină transparentă, dar nu mi-a plăcut, pentru că avea un aspect lucios. Am încercat adeziv-spray, dar din nou, aspectul obţinut era cumva obosit, mat. Aşa că am acum reţeta perfectă de adeziv transparent şi aditivi. Lămpile mari au structură metalică suplimentară.

Da, le vopsesc. Majoritatea dantelelor în stare naturală sunt albe. Dar nu alb-frumos, ci alb-gălbui, ca în reclama la pastă de dinți. De aceea îmi place să le vopsesc.

Lampa-milieu este și un statement?

Lampa-milieu este, în afara layer-ului superficial de obiect, un omagiu adus muncii depuse pentru crearea lor. Eu sunt fascinată de fiecare milieu în parte. Poate și pentru că nu sunt în stare să croșetez, mi se pare o minune că mână de om a făcut așa ceva. Și nu e păcat să zacă uitate și nepuse în valoare într-un cufăr prăfuit?

Crezi că în altă țară sau în România anilor 2023, un milieu tradus contemporan prin design ar fi altfel prețuit? La noi este încă un amestec de nostalgie, dorință de a colecționa memorabilia și o urmă de dispreț…

Posibil să avem mai mult ca alții reminiscențele mentale ale milieului de pe televizor, asocierea cu această epocă punând automat o ștampilă pe respectivele obiecte.

Este păcat să nu vedem în milieu lucrătura și complexitatea dantelei, iar în lampa-milieu jocul de umbre cu care „colorează” o încăpere şi starea pe care ne-o transmite.

Cum le percep oamenii? Ce reacții ai avut?

În general, am avut feedback-uri pozitive, oamenii au simțit ceea ce am încercat să transmit prin ele și le-au apreciat. Au fost însă și aceia care au strâmbat din nas când au auzit cuvântul milieu – de parcă e sinonim cu perimat, not cool. Dar asta nu mă deranjează, eu mă adresez cui e pe aceeași lungime de undă cu mine; sunt produse unicat, care trebuie să își găsească un stăpân care le prețuiește.

Cât costă o lampă lemps.ro? Toate modelele pot fi realizate la comandă? Însă milieul va fi tot timpul altul…

Am evitat tipul de prezentare standardizat. Pentru că da, nu pot fi două lămpi la fel în stilul de lucru re-use cu milieuri. De cele mai multe ori am modele realizate pe stoc, dar dacă există o cerinţă clară, are prioritate. Preţurile variază între 250-400 lei.

Am făcut recent o cupolă pe structură metalică având diametrul de 1m. Pentru astfel de instalaţii, preţul evident e altul…

Se tot vorbește în România despre facilitarea relației producător-designer-cumpărător. Tu cum o vezi devenind lină și funcțională?

Cred că ţine de o reinventare a producătorilor. De deschiderea lor spre a apela la designeri pentru produse fresh. Apoi ţine de puterea efectivă de cumpărare. Nevorbind de snobi acum, ai nevoie de foarte puţine lucruri cu adevărat în viaţă. Nu ai nevoie de obiecte, trebuie să fie ceva care te-a cucerit, te-a impresionat foarte mult ca să investeşti în el… Şi apoi, trebuie să ajungă la tine acel produs. Cred că iniţiative de tipul magazinului Dizainăr sunt un mediu bun.

Care ar fi proiectul la care visezi?

Nu cred că am aşa ceva. În general dacă nu lucrez cu plăcere, se vede imediat. Cred că fiecare proiect are potenţial să devină un proiect de vis. It’s all about perspective…

Nu poți spune niciodată NU…?

Prietenilor.

Cum arată la tine cea mai bună zi?

O zi de primăvară, cu soare, un pic de vânt și aer curat. În afara orașului.

Ce locuri sau lucruri din România îți stârnesc nostalgie?

Delta Dunării. Îmi amintește de excursiile din copilărie în Deltă…

Care e cel mai cel loc din București pentru tine?

Greu de ales unul singur. Eu sunt un fan al Bucureștiului, cu bune și cu rele, e un amestec care e al nostru și aia e. Nu aș putea să locuiesc mult în altă parte, pentru că, după ce trece extazul curățeniei și al perfecțiunii trotuarelor, rămâi cu oamenii. Care sunt reci.

Dar revenind, probabil că preferatele mele sunt locurile înalte. Îmi place terasa de la MNAC, îmi plăcea La Motoare…

Ce obiect de design ai lua cu tine pe o insulă pustie?

Un duș de tip ’rain shower’.

Dar ce obiect de design românesc ai lua cu tine pe o insulă pustie?

Un portofel Combina, design Alexe Popescu.

Tu ce vis ai?

Visez să găsesc întotdeauna plăcere în ceea ce fac.

Facebook event aici.

Fotografii : Daniela Crăciunoiu (lemps.ro)