„Dacă forma este cea care urmează fidel funcționalitatea piesei de mobilier, atunci funcționalitatea este cea care trebuie să aibă un scop esențial: relaxarea”. Aceasta a fost mantra designerului francez Charlotte Perriand pentru prototipul șezlongului B306, pe care l-a creat acum aproape un secol, în 1928. Dacă acum îți muți privirea derutat între titlul acestei povești și fraza de mai sus și persupui că s-a strecurat o eroare în denumirea obiectului, te înșeli: șezlongul B306, echilibrul perfect între geometrie și ergonomie, avea să devină un design icon abia 40 de ani mai târziu, după ce Cassina (compania care îl produce și astăzi) i-a schimbat numele în LC4.

Îți dăm mai jos toate detaliile – ești gata pentru relaxare? 😉

Charlotte Perriand și B306 / Foto: ADAGP, Paris

Înainte de orice, trebuie să creionăm și contextul poveștii. Preocuparea lui Perriand pentru funcționalitate și relaxare nu era o găselniță neobișnuită: în perioada în care a creat prototipul LC4, designerul lucra cu și era inspirată de Le Corbusier, arhitect și designer cheie al Bauhaus-ului, un omagiu stilistic adus simplificării și reducerii la esență. Totuși, ea era cea care găsea soluțiile care puneau în practică ideile inspiraționale imaginate de Le Corbusier.

Apropo, în prezent, șezlongul le este atribuit adeseori și în mod incorect lui Le Corbusier, designerului Pierre Jeanneret și abia în ultimul rând lui Perriand.

Citește și: Scaunul Wiggle, prima piesă de mobilier creată vreodată din carton

Ideea șezlongului a venit, de fapt, ca parte dintr-un complex de piese cu structuri asemănătoare: între 1927 și 1929, Le Corbusier, Perriand și Jeanneret au creat o serie extinsă de prototipuri de piese de mobilier din oțel tubular pentru amenajarea Vilei Church din Ville d’Avray, în apropiere de Paris. Dintre ele, B306, produs în primă fază de austriecii de la Thonet, a devenit cel mai faimos: le chaise longue à réglage continu, un raport atent cântărit între scopul obiectului și puritatea formei geometrice, care desenează silueta umană.

Chiar dacă poziția șezlongului nu este fixă, ci se poate schimba în funcție de preferințele persoanei în curs de relaxare, cadrul își păstrează stabilitatea: orice unghi de înclinare este garantat de frecarea tuburilor de cauciuc montate pe baza de oțel.   

În primă fază, producția în masă a lui B306 a fost un eșec: producătorii Thonet au considerat că prețul este prea mare pentru piață și că forma futuristă a șezlongului nu va atrage cumpărătorii. Totuși, în 1929, au acceptat să trimită câteva exemplare la expoziția Salon d’Automne din Paris. Aceea a fost, până la urmă, scânteia: B306 a devenit brusc faimos și căutat în spații high-class. 

Totuși, popularitatea lui subită s-a întins doar pe teritoriul Franței. Așa că, în 1965, producătorii Thonet au decis să cedeze drepturile de replicare B306 către Cassina. Da, cei despre care ți-am spus în introducere că i-au schimbat numele în LC4 și l-au transformat într-o celebritate în întreaga lume.

Astăzi, în afară de LC4 într-o varietate de materiale, Cassina produce și alte piese de mobilier incluse în colecția LC: printre ele se numără (de la stânga la dreapta) fotoliul LC2, cu tapițerie din piele ecologică sau naturală, scaunul LC7, creat de Charlotte Perriand pentru propriul ei apartament, și scaunul LC1. Și în cazul lor, relaxarea rămâne un scop suprem, desigur 😉.

Fotografii: prin Cassina