Într-un oraș a cărui personalitate este chiar…lipsa lui de personalitate și omogenitate, așa cum este Bucureștiul, arhitectura negociază constant, fructifică, oferă alternative, ba chiar și repară (bine, sau strică, dar nu ne concentrăm pe acest subiect acum). Totuși, orașul crește continuu, iar singura constantă este schimbarea: unele zone se nasc, unele rămân pe loc și apoi se degradează, iar altele îți livrează și noul, și vechiul în aceeași privire. Îndrăznim să spunem că aici intervine limbajul comun al proiectelor incluse în secțiunea Arhitectură construită / arhitectură publică a Anualei de Arhitectură București 2019: acoperirea golurilor dintre nou și vechi este  – iată selecția noastră de proiecte mai jos (cu două completări dobrogene, pentru diversitate 🙂 ) .

Citește celelalte articole ale rubricii Anuala de Arhitectură 2019 aici.

Imobil de birouri Calea Dorobanți (Ideart) – premiul secțiunii

Ai putea să crezi că e un back to the future (back, back, back, până acum vreun secol) urbanistic și local, dar nu-i 🙂 . Este o imagine a premiantului secțiunii, prisma imobilului de birouri de pe Calea Dorobanți 32, semnată de Ideart, studio care a avut sarcina ingrată de a împăca noul și vechiul unei zone eterogene arhitectural – vezi vila neoclasică reabilitată, care pare să iasă dintr-un buzunar al noii clădiri.

Soluția pe care au găsit-o arhitecții a fost accentul pus pe continuitate în ciuda stilurilor distincte și al regimului de înălțime diferit. Cele două construcții par să curgă una din cealaltă și se pun în valoare prin diferențe. Până la urmă, o reflectare a stilului neuniform al Bucureștiului, nu?

The Mark (Deco Architects Studio srl) – nominalizare

Intersecția Buzești – Calea Griviței nu este o zonă a orașului unde ai crede că e loc pentru spații office, dar noi zicem că Bucureștiul te poate lua prin surprindere în fiecare zi. Complexul The Mark e compus dintr-o clădire cu 6 etaje și un turn de 15 etaje – 30.300 mp supraterani și 15.200 mp subterani care ar putea să pară incompatibile cu împrejurimile mult mai ponosite. Totuși, orașul e un organism viu – abia așteptăm să vedem cum mai arată zona peste câțiva ani.

Fațadele construite dintr-un strat de sticlă, “vitrinele” construcției, combină confortul interior cu performanțele sustenabile. Legătura cu exteriorul e dată de logiile dispuse la fiecare nivel al complexului.

Hotel la mare (Dron and Ardelean Architects) – nominalizare

Nu știm dacă a existat un soi de inspirație din hotelurile vacanțelor la mare de altădată, dar proiectul semnat de Dron and Ardelean Architects, un volum alb, sobru și compact din Mamaia Nord este rezultatul geometric al jocurilor calculate de umbrire-însorire. Se află într-o zonă în curs de dezvoltare imobiliară, dar cu infrastructură nerealizată încă, așa că influența luminii naturale, specularea terenului și amplasarea unei funcțiuni publice pe fiecare latură (recepție, bar, restaurant, sală de conferințe) au fost principalele preocupări ale construcției. Fațada mizează pe efectul de umbrire dat de adâncimea logiilor distribuite uniform.

Centrul de oncologie Sanador (DD Design Studio) – premiul partenerului Isopan

O nouă negociere între nou și vechi – de data aceasta, cei doi actori principali sunt casa cu valoare de monument istoric de pe Strada Sevastopol nr. 5 și contrucția de pionierat în materie de medicină oncologică semnată de DD Design Studio, Centrul de oncologie Sanador. Grija pentru pacient facilitează legătura dintre cele două clădiri, iar somptuozitatea casei monument este calea caldă de acces spre universul medical complex și neutru.

“Cele două „case” se dispută și în final, dirijate, devin un tot estetic, rezultat din glisarea „monumentului” contopit cu volumul cartezian și minimalist care se retrage pentru a primi mesajul istoric”, au explicat arhitecții.

Big Office (Cumulus Architecture) – premiul partenerului Isopan

Despre Big Office, arhitecții Cumulus spun că au vrut să “schimbe conceptul istoric și arhetipal în ceea ce privește proiectarea clădirilor de birouri. Am propus o prezență urbană discretă și “ascunsă”, situată într-o intersecție amorfă în București”. Clădirea jonglează cu ferestre și pereți care au ca scop, în primul rând. folosirea luminii naturale la maximum și economia de energie.

Interiorul include spații funcționale și flexibile. Până să ajungem la ele, însă, trecem prin holul principal desenat foarte grafic – potrivit arhitecților, este “o poartă între compoziția urbană destructurată și simplitatea/ eficiența spațiilor de lucru”.

NUBA (METROPOLIS)

De la spații de lucru grafice, la spații de loisir digitale – ajungem în Mamaia, unde NUBA e cunoscută deja ca una dintre cele mai suprarealiste și aluzive structuri de la noi. Și pe bună dreptate: pavilionul experimental din lemn lamelar reproduce imaginea ondulării valurilor mării folosind “metode generative de design și de fabricație digitală, care ajută la punerea în operă a structurilor cu « formă liberă » inspirate din mediul natural”, potrivit arhitecților. Sună foarte tehnic, știm, dar rezultatul are și o doză mare de ludic – se vede bine și în fotografii.

Întreaga construcție poartă o “pelerină” protectivă formată dintr-un mesh din nuiele de nuc împletite, care păstrează aspectul natural. Iar natura se întinde și în interior, firește.

Restaurant Sfântu Gheorghe (TAG Architecture)

Rămânem în Dobrogea, dar schimbăm paradigma de la digital spre tradițional – restaurantul din Sfântu Gheorghe este o construcție cu terasă acoperită, care imită acoperișele de stuf clasice Deltei. Scara în colimason dezvăluie treptat o structură din lemn care stă ascunsă până când ajungi la ultimul nivel al casei, în spatele pereților albi, tencuiți.

Anuala de Arhitectură București este un festival organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR-B), care premiază și promovează fie proiecte arhitecturale din București, fie proiecte realizate de arhitecți și birouri de arhitectură localizate în Capitală și în diaspora. În 2019, Anuala de Arhitectură a inițiat programul “FORUM BUCUREȘTI”, care continuă și în 2020, cu scopul de a analiza oportunitățile de dezvoltare arhitectural-urbanistică a Capitalei din perspectiva europeană.

Poți vedea și alte proiecte înscrise în categoria “Arhitectură publică” din cadrul Anualei de Arhitectură București 2019 aici. Stai cu ochii și cursorul pe Designist.ro pentru următoarele povești.

Fotografii: Imobil de birouri Calea Dorobanți – Radu Malașincu, Arthur Țințu | The Mark – Vlad Pătru | Centrul de oncologie Sanador – Arthur Țințu, Ionuț Anton | celelalte proiecte – prin Anuala de Arhitectură București