Nu chiar un străin, ci mai degrabă o cunoștință de care te-ai desprins, dar îi duci dorul periodic: după un an (și mai bine) petrecut în mare parte acasă, pe canapea, cam așa sună descrierea pe care i-o facem orașului în care locuim. Zone întregi pe care nu ne mai aducem aminte când le-am traversat ultima dată, străzi pe care plimbările de seară sau de weekend nu ne-au mai dus de multă vreme, clădiri pe care nu le-am mai privit de când fiecare stă mai degrabă la scara lui, ca în copilărie.

Hol de acces în imobilul Cantacuzino; arhitect Marcel Locar, 1933

Asupra unora dintre aceste clădiri pune reflectorul Entryways of Bucharest, un proiect de documentare și studiu fotografic a intrărilor de bloc specifice zonei centrale a Bucureștiului din perioada 1910-1980. Mai jos, îți spunem povestea din spatele lui, o poveste care explorează finisaje și texturi, soluții și contexte ale patrimoniului arhitectural urban și pe care, recunoaștem, o folosim uneori în ultima vreme ca alinare pentru dorul de plimbări îndelungi.

Finisaj pardoseală de marmură în holul de acces – imobil de apartamente de pe strada Alexandru Donici 2

Cine descoperă intrările?

Entryways of Bucharest este, de fapt, un produs al curiozității: „ce se află în spatele fațadelor de imobile colective din București?”. Întrebarea îi aparține arh. Andra Paris, cea care cutreieră centrul orașului și îi scoate la iveală fragmente de fotogenie deseori ascunse de ochiul public (foto ⬇).

„Entryways of Bucharest s-a conturat în urmă cu 4 ani, când lucram la proiectul de diplomă în cadrul UAUIM. În procesul de documentare al tipologiilor de locuire specifice Bucureștiului am remarcat lipsa informațiilor foto despre aceste clădiri și modul în care arhitecții au abordat la vremea respectivă tranziția de la spațiul public la cel privat. Așa că am decis să explorez interioarele acestor imobile! Studiul se axează pe lucrările unora dintre cei mai talentați arhitecți ai orașului: Horia Creangă, Tiberiu Niga, Jean Monda, Marcel Maller și mulți alții”, ne-a povestit Andra.

Citește și: Acasă, în clădiri de patrimoniu: proiectul Aici a stat

Vitraliu pe casa scării în imobilul de pe bulevardul Dacia 51, 1932

Unde foto este coordonata principală, Instagram este platforma-casă: Entryways of Bucharest a primit o pagină proprie de Instagram, unde fotografiile făcute de Andra surprind detalii interioare la care nu ai niciodată acces din fața scării și unde poveștile detaliate din descrieri (în engleză) funcționează ca un ghidaj prin trecutul istoric al clădirilor și prin identitățile lor arhitecturale.

„Prin prisma faptului că sunt arhitect, am avut dintotdeauna curiozitatea de a explora orașul în care locuiesc și de a descoperi cât mai multe despre ce înseamnă arhitectura spațiilor de locuit, în principal imobilele colective. În cadrul explorărilor urbane (programate sau întâmplătoare), am descoperit multe aspecte legate de contextul urban construit, care vin în ajutorul activității mele de proiectare. Consider că este foarte important să cunoști contextul urban asupra căruia intervii, pentru a susține inițiative care vin în completarea caracterului orașului”.

Detaliu ușă apartament – imobil Anton Davidoglu, arhitect Horia Creangă, 1932

Detaliu balustrada scării – imobil strada C. A. Rosetti 31, 1938

Dincolo de fațadă

Vei ghici de la prima citire că postările Entryways of Bucharest sunt create ca exemple de bune practici arhitecturale ascunse de ochiul publicului, dar descoperite acum de ochiul antrenat al specialistului: sunt populate de finisaje și configurații spațiale inedite, nereprezentate în nicio documentație, așa cum ne-a spus Andra. Totuși, nu te aștepta la discursuri tehnice, exclusiv pe limba specialistului: descrierile li se adresează tuturor celor care iubesc Bucureștiul și susțin nevoia de protejare a patrimoniului arhitectural al orașului.

„Întotdeauna urmăresc să surprind întreaga suită de spații și detalii ale unui imobil de locuit, pornind de la nivelul străzii și documentând pas cu pas traseul unui vizitator în cadrul interiorului clădirii respective, până la ușa apartamentului. Este un proces meticulos, trebuie să fii atent la detalii și să știi să interpretezi elementele configurației spațiale care se desfașoară în jurul tău”, explică Andra.

Citește și: Iașiul își aduce aminte de el însuși prin ilustrații: Atelier Spre.

Acces monumental în imobilul de apartamente de pe strada Mântuleasa 5

Dacă documentarea traseelor-poveste se face pas cu pas, descoperirea noilor intrări vechi se face din mers: de obicei, Andra le reperează simplu și inevitabil, mergând pe jos sau primind recomandări de la prieteni care îi împărtășesc pasiunea 😉. Iar atunci când își propune să urmărească lucrările unui anume arhitect, apar seriale arhitecturale pentru care ea se documentează în reviste și cărți de specialitate.

„Îmi fac un traseu pentru a documenta o serie de clădiri pe care le am în minte și atunci am la mine o cameră Nikon, dar de cele mai multe ori descopăr ceva interesant din mers, fotografiez cu telefonul și mai nou cu o camera pe film, pe care o am din copilărie. Procesul de documentare este întotdeauna contra timp (locatarii nu sunt mereu deschiși să fotografiez scara) și în funcție de spațiu poate să dureze 10 minute (daca sunt pe fugă) sau chiar și 1h daca am multe detalii de surprins”.

Vedere de la ultimul etaj către scara elicoidală – imobil Cantacuzino, arhitect Marcel Locar, 1933

Lift în imobilul Anton Davidoglu – arhitect Horia Creangă, 1932

Și o informație din culisele proiectului: Andra ne-a spus că preferatele ei sunt imobilele moderniste cu detalii Art-Deco, pe care le vânează cu orice ocazie. Le poți repera cu ușurință pentru că fiecare postare include adresa completă a clădirii: Piața Spania 4, Alexandru Donici 2, Drobeta 4 etc. Desigur, dincolo de priveliștea interioară, bonusul proiectului vine atunci când locatarii blocului sunt dornici să povestească despre istoria imobilului și a celor care locuiesc acolo și apreciază demersul de documentare Entryways of Bucharest 😊.

Ferestre monumentale către curtea din spatele blocului – strada Drobeta 4

Corp de iluminat cu influențe Art-Deco – strada Armenească 43

Citește și: Restaurare și remodelare la București: o vilă interbelică redevine ea însăși

Entryways față în față cu pandemia

Anul trecut, proiectul s-a adaptat la schimbările și limitările din perioada lockdown-ului acasă adăugându-și mai multă structură: ieșirile pentru vizite au fost mai bine organizate pentru a aduna cât mai multe date în timp util, iar Andra a devenit mai eficientă în arhivarea informațiilor.

Fațada imobilului de pe strada Kiseleff 20 – Arhitect Leon Garcia, 1965

A fost și momentul în care a avut răgazul să se gândească la mai multe scenarii în care studiul ei fotografic să-și atingă toate posibilele valențe și să ajungă în mâinile tuturor celor interesați. Așa, s-a conturat o viitoare direcție aparte: Entryways of Bucharest va lua forma unei cărți pe care noi abia așteptăm să o vedem!

„Intenția mea este să particip la procesul de conștientizare a necesității urgente de a proteja patrimoniul arhitectural al acestui oraș. În urma intervențiilor neautorizate și indiferente față de fondul construit, un număr mare de clădiri se află într-o stare avansată de degradare și într-un pericol real de prăbușire în cazul unui cutremur iminent”, ne-a mărturisit Andra.

Fotografii: Andra Paris