La Art Safari: de vorbă cu artistul corean Byoung-il Sun, la prima sa expoziție în România
Art Safari și-a deschis din nou porțile și găzduiește, în cadrul celei de-a 10 ediții, și o expoziție de artă coreeană, care aduce în atenția publicului tânăr o viziune contemporană asupra străvechii culturi coreene, a picturalității alfabetului coreean, dar și a stilului corean de viață. Expoziția Korean Beauty in Poster Art, organizată în parteneriat cu Ambasada Republicii Coreea în România, este semnată de Byoung-il Sun, profesor și artist grafic multipremiat, din Republica Coreea. Arta afișului exprimă „Koreanismul” și încearcă să explice Coreea de astăzi – a Kpop-ului, aromei kimchi și tehnologiei, prin prisma tradițiilor sale culturale. Expoziția va fi însoțită de ateliere de tipografie și caligrafie în luna octombrie, susținute de însuși creatorul afișelor, reputatul artist asiatic Byoung-il Sun. Am aflat, prin intermediul echipei Art Safari, mai multe lucruri despre viziunea sa artistică, așadar facem un preview al expoziției sale. Ne puteți descrie, în trei cuvinte, expoziția dumneavoastră din România, din cadrul Art Safari? Aș spune „Text”, „Reinterpretarea Hangul” și „Meta-Art”. Textul nu are un sens fix. Cuvântul „Text” vine de la „Textură”. Textul diferă în funcție de persoana care citește, de ce anume citește și de modul în care operele de artă sunt reinterpretate la nivel individual de fiecare spectator. Aș dori să expun literele Hangul și pe cele românești în lucrări de artă în spațiul cibernetic și să interacționez cu generația tânără în lumea digitală. Expoziția se numește „Frumusețea coreeană în arta posterului”. Cum ați defini frumusețea? Este foarte greu să dau o definiție a frumuseții, deoarece aceasta îmbracă forme diferite în fiecare zi. Cu toate acestea, frumusețea este totuși o valoare viscerală pe care umanitatea o urmărește, o caută din toate timpurile. Acest lucru îmi amintește de un adept al curentului utilitarist, Jeremy Bentham, care se ghida după un set de valori nou la acea vreme, în anii 1700, aspirând la o societate în care fericirea vine din libertatea de a urmări ceea ce își doreau indivizii. Cred că Hangul, care marchează cel de-al 576-lea an de existență, de la momentul la care a fost inventat, în 2022, și frumusețea sa vor juca un rol semnificativ în arta posterului. De asemenea, aș dori să adaug că frumusețea exprimă nu doar valorile noastre individuale, ci și valorile comune. Având în vedere recenta pandemie de coronavirus, simt din nou importanța umanității, a oamenilor. La ce ar trebui să se aștepte vizitatorii, cum ar trebui sa privească posterele? Când priviți operele de artă de la câțiva metri distanță, acestea pot părea complexe și geometrice. Cu toate acestea, când le priviți din nou, mai de aproape, cu atenție, veți putea recunoaște fiecare literă. Odată ce vă obișnuiți cu unele consoane și vocale din cele 40 de caractere Hangul, veți putea citi versurile melodiilor voastre preferate K-Pop. Limba română se aseamănă cu cea coreeană din punct de vedere al sistemelor de scriere. Unde găsiți inspirația pentru Poster Art? Încerc să-mi golesc mintea înainte de a trece la un lucru nou. Dacă mă întrebi cum îmi golesc mintea, ei bine privesc în sus, spre cer, sau pur și simplu rătăcesc pe stradă; cerul este foarte senin și frumos zilele acestea în Coreea. Tind să cred că un an din zilele noastre este la fel de concentrat ca 10 ani din trecut. Cantitatea de date acumulată în ultimii trei ani este mai mare decât cea din deceniile precedente. Atât de mult suferă organele noastre senzoriale în fiecare zi. Prin urmare, sunt inspirat de cuvintele lui Nietzsche conform căruia mersul pe jos este o sursă grozavă de gândire. Inspirația lucrării mele vine dintr-o minte goală. Comunicarea cu publicul prin opere de artă înseamnă foarte mult pentru mine. Am lucrat la arta mea imaginând un spațiu în care toată lumea se poate bucura de Hangul, în ciuda diferențelor dintre cele două limbi. Cred că inspirația respiră mereu cu mine. Fiecare moment al vieții mele devine o sursă de creativitate. Ce vă place cel mai mult la cultura coreeană și cum transmiteți acest lucru prin artă? Cultura coreeană este parte din istoria noastră de peste 5.000 de ani. De-a lungul timpului, Coreea s-a confruntat cu crize provocate de invaziile altor țări, dar le-a depășit cu multă rezistență. Din perspectiva portului și arhitecturii, hainele erau de obicei albe, iar casele aveau o mulțime de curbe în structură. Deși clădirile nu erau de obicei înalte, varietatea de înălțimi le conferea o frumusețe aparte. Alfabetul coreean Hangul arată și conține toate aceste elemente ale frumuseții coreene. Caracteristicile Hangul includ forme circulare, linii drepte, diagonale etc. Ca artist, este o experiență atât de interesantă să transformi știința din spatele Hangul în opere de artă. Credeți că există un limbaj artistic universal, indiferent de naționalitatea unui artist? Motivul pentru care ne plac impresioniștii și fauviștii este că artiștii care au făcut artă în acea perioadă au fost gânditori și filozofi. Ei au jucat un rol extrem de important în interpretarea și exprimarea epocii respective. Acum, generația tânără se întâlnește și chiar dansează în metavers. Chiar dacă există granițe fizice, oamenii din întreaga lume contemplă și găsesc rezolvări împreună, în prezent. Vizita mea în România dovedește tocmai acest lucru. Mă aștept să văd din ce în ce mai des expoziții digitale în diverse limbi și formate. Ne puteți povesti mai multe despre tehnica de design pe care o folosiți? Sunt foarte interesat să exprim motivele – ele însele intangibile – în opere de artă, la crearea cărora folosesc materiale diverse. Conectarea lucrurilor a căror alăturare pare surprinzătoare intrigă oamenii. Marele artist Picasso a spus odată: „Artiștii buni copiază, în timp ce marii artiști fură”. Furi ceva de la alții; îl faci al tău; unde pui mult, se adaugă la fel de mult. Prin urmare, încerc să citesc o mulțime de cărți, să ascult cât mai mulți oameni, să experimentez cat mai mult posibil și să îmbrățișez diverse abordări. Posterele sunt mai familiare generațiilor mai în vârstă decât celor mai tinere, deoarece tinerii ar putea considera afișele drept content de postat pe Instagram, exclusiv. Îmi imaginez adesea că îmi creez propriile lucrări de artă într-un studio virtual. De ce afișe și nu alte forme de artă? De ce vă atrage acest tip de artă plastică? Posterele au o dimensiune limitată în care trebuie să te încadrezi, iar acest spațiu limitat poate fi considerat drept o constrângere. Este similar cu display-ul telefonului. Eu am vrut în schimb să adaug în lucrările mele cât mai multe mesaje posibile, fără nicio reținere. Posterele au fost folosite în istorie ca un mediu eficient pentru transmiterea mesajelor puternice. Devine mai mult decât o operă de artă atunci când livrează un mesaj dorit, plin de conotații, pentru că poate ajunge să funcționeze după principiul vaselor comunicante – adică foarte eficient. Am continuat să creez postere, pentru că m-am îndrăgostit de acest aspect fermecător al posterului. Arta dumneavoastră a călătorit mult prin lume – din China până în Franța, Finlanda sau Africa de Sud. Vă vine acum în minte un moment cheie din această călătorie artistică? Cel mai important lucru este citirea, descifrarea culturii acelei țări, de altfel un efort de a o înțelege profund din perspectiva auditoriului. Este, de asemenea, o modalitate de a deschide toate canalele posibile pentru a înțelege arta posterului. Coreea este o peninsulă, înconjurată de mare pe trei laturi. Prin urmare, nu este așa de ușor de călătorit și împărtășit cultura și istoria sa așa cum este posibil în Europa. Îmi doresc ca operele mele de artă să devină astfel o soluție pentru a depăși limitările geografice. Globalizarea a încetinit oarecum de la izbucnirea pandemiei. Sper că această expoziție să ofere un suflu proaspăt oamenilor din întreaga lume. Credeți că arta pe care o creați are puterea de a influența viziunea lumii asupra culturii coreene? Bineînțeles. Trăim într-o perioadă în care consumăm mai mult conținut digital pe platformele de streaming decât ne uităm la filme în cinematografe. Muzica, de asemenea, creează o empatie globală. Apar noi vedete precum BTS, Gangnam Style și Squid Game, care depășesc barierele lingvistice. Îmi face plăcere să mă situez la granița dintre artă și non-artă. Sper să pot avea puterea de a empatiza la rândul meu. Poți vizita expoziția Korean Beauty in Poster Art, semnată de Byoung-il Sun, în cadrul Art Safari – ediția a X-a, până pe 11 decembrie 2022. Și încă câteva informații… Art Safari, cel mai important eveniment dedicat artei din România, are loc în Palatul Dacia-România (Muzeul Municipiului București) din strada Lipscani, în perioada 23 septembrie – 11 decembrie. Ediția aniversară Art Safari aduce o dublă premieră: prima expoziție din țară, dar și din Europa de Est, cu opere extrem de valoroase din colecția muzeului Victoria and Albert, Londra. Aceasta este, de altfel, cea mai valoroasă expoziție aflată acum în România. În Pavilionul Românesc, sunt expuși trei artiști reprezentând generații și stiluri diferite: Ștefan Popescu (1872-1948) – unul dintre cei mai importanți pictori interbelici, dar și un mare călător-explorator, Lilian Theil – o artistă nonconformistă născută în 1932, care lucrează într-o tehnică textilă proprie compoziții multicolore despre adevăruri universale, dar și Mihai Mureșan – artist original al noii generații a Școlii de la Cluj. Art Safari poate fi vizitat de joi până duminică, în Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Bucureștiului (str. Lipscani, nr. 18-20), în intervalul 12.00-21:00. În fiecare vineri și sâmbătă, se organizează Night Tours, între 22:00 și 1:00, experiențe de vizitare speciale, ce cuprind ghidaj în expoziție, pe tonuri de muzică live și sunet de prosecco. De asemenea, Art Safari oferă și vizite ghidate tematice de zi, inclusiv în limba engleză și franceză. Biletele pot fi achiziționate pe site-ul Art Safari, dar și la fața locului. Fotografii: via Art Safari |