În timp ce iile încă fac furori pe facebook, e deja tardiv, zicem noi, să vorbim despre designul contemporan inspirat de motive tradiționale. Discuția era însă la gradul ei maxim de interes public acum un an. Cât a ținut trendul? Aproximativ un an și el – între 2012 – 2013 am avut cu toții experiența vizuală a versurilor: “folcloru-i oxigen pentru un popor astmaic”.

Autocolant Capra cu trei iezi, semnat Cai verzi pe pereți

Tabloul general

De unde a pornit totul? Întâi și întâi a fost fashion design-ul. Designerul Adrian Oianu impusese deja acest trend: iile lui urbane și mantourile tradiționale erau în paginile și wishlist-urile tuturor revistelor de lifestyle. Explozia însă a marcat-o Lana: cine nu știe rochiile imprimate cu desenele “naive” din Cimitirul vesel? Sau, în caz că acestea v-au scăpat, jacheta Puma, cu motive tradiționale, semnată Lana, trebuie să vă spună ceva.

Jacheta Puma, by Lana, lansată la începutul lui 2013

În aceeași perioadă la știrile Pro TV Andreea Esca apărea într-un tricou cu motive tradiționale stilizate contemporan de designerul Ciprian Vrabie. România (tradițională) era într-un fel sau altul pe buzele (chiar și în garderoba) tuturor: pe stradă vedeai ii.

Andreea Esca în tricoul Dersu Streetwear

Acum, nu trebuie musai să citești Capcanele Istoriei, de Lucian Boia, ca să înțelegi că tot ce-i trend ca valul trece și că puțini sunt cei care rămân pe poziție odată cu schimbarea curentului. Singura întrebare importantă acum, când iureșul a trecut, este: ce a lăsat acest val în urmă, la ce a contribuit el?

Design Adrian Oianu

Înainte de a ajunge la comparații și argumente, în anul care a urmat de la apogeul acestui trend, am văzut aceleași motive împrumutate de la cutiile de detergent, la stickerele de Paște de la benzinăriile Petrom și, în final, la afișele electorale cu ocazia europarlamentarelor, menite să exprime Mândria de a fi român. Și astfel, trendul și-a cam dat obștescul sfârșit: de la elită a coborât pânâ la mase, iar pe oricine (dintre cunoscători) vei întreba acum ce e cu trendul tradițional sau etno în design îți va spune că s-a cam fumat.

Design finalist pentru Dero. Sursa IQads. E mai mult decât sugestiv pentru trendul acum pe val pentru branduri și mase. Iată și designul câștigător.

Trendul etno (și) la noi

Dacă fashion-ul a dat startul, designul de obiect l-a continuat. Și așa revenim la întrebarea noastră: la ce a contribuit acest trend? În 2012, abia începuse să se vorbească despre designul de obiect made in Romania. Designist.ro, prima platformă online dedicată designului din România, se lansase în decembrie 2011, iar spre sfârștiul lui 2012, atât trendul tradițional, cât și designul de obiect din România începeau să se contureze, să capete consistență.

Practic, acest trend a pus pe o scenă mult mai expusă publicului designul românesc de obiect. A lărgit brusc perspectiva: de la atenția unei nișe de cunoscători la un fenomen mai cuprinzător, care ne privește pe toți.

Scaunul .tri.foi., semnat Ruxandra Sacaliș. Anul acesta a participat și la Salone Satellite, Milano.

În mai, 2013, tema celei de-a doua ediții a Made in RO – Târg de design românesc (eveniment bianual organizat de Designist.ro) a fost chiar Motive tradiționale în designul contemporan. Iar succesul târgului de design a fost dat în mare măsură de această temă: cu toții voiau să vadă acele obiecte create în țară, ce puteau ajunge în casele lor, care reinterpretau motivele și elementele cu care bunicii lor crescuseră.

Design Alina Turdean

În iunie 2013, expoziția Made in RO a mers la Institutul Cultural Român, la Noaptea Institutelor Culturale. Iar creațiile a 7 dintre designerii români, inspirate de semne vechi și tradiții, au ilustrat cărți poștale ce au călătorit în rețeaua Institutelor Culturale Românești din străinătate.

Cărți poștale, cu design românesc, ce au călătorit în rețeaua Institutelor Culturale Românești din străinătate.

Același succes a făcut ca această ediție a Made in RO – Târg de design românesc să ajungă, în septembrie 2013, la Muzeul ASTRA din Sibiu. Motivele de pe obiecte se integrau perfect șurilor și caselor tradiționale din complexul muzeal, iar evenimentul a fost organizat de Designist.ro și Fundația DALA în cadrul Programului Anima ASTRA. Într-un oraș ca Sibiul, unde manifestările de design sunt foarte rare, răspunsul vizitatorilor a confirmat din nou că acest trend reușește să-i introducă în ceea ce a început deja să se întâmple și la noi: designul de produs. Trendul tradițional a apăsat accelerația afirmării pentru public a designului de obiect în România.

Căluț din lemn, design Mihai Stamati

Scaunul .tri.foi. (Ruxandra Sacaliș), alături de scaunul Furca, colecția Vatra, design Arhidot Design.

Piese din lemn, lucrate cu tehnici tradiționale, de Silva Artis

Folosesc motive tradiționale, sunt designer

Ca în orice trend, e ușor să-l reproduci, mai greu să-l aprofundezi. Una dintre confuziile mari pe care le-a produs trendul tradițional e că oricine aplică semne vechi unor piese contemporane e designer. În cazul unui public fără cultura designului, care abia acum îl percepe manifestându-se, confuzia e ușor de înțeles.

Provocarea ediției târgului de design Made in RO a fost tocmai aceasta: o selecție reprezentativă pentru un demers de design, care reinterpretează coerent semnele vechi și tradițiile, continuă sugestiv o poveste. Dincolo de formă, interesant era fondul, motivația obiectului, povestea pe care o duce mai departe.

Colier creat de Mihaela Ivana

Taburet Coloana, semnat Arhidot Design

Trendul tradițional nu înseamnă doar motive tradiționale

Tot în 2013 a apărut întrebarea: știe cineva sensurile acestor motive tradiționale despre care a început toată lumea să vorbească? Evident, puțini știau. “Responsabilul” de propagarea lor în mai toate mediile vizuale a fost Ioana Corduneanu. Ioana este la bază arhitect și, pentru prima oară în România, a arhivat motivele tradiționale în format vectorial pe blogul Semne Cusute, oferindu-le designerilor ce voiau să le folosească. Ceea ce a făcut în plus Ioana Corduneanu a fost să le însoțească de explicațiile pe care nici bunicile noastre nu le știau atunci când le aplicau – erau un dat, nimeni nu le chestiona pe atunci.

Seria Furca, colecția Vatra, by Arhidot Design

Dar trendul tradițional nu înseamnă doar motive tradiționale: mai înseamnă și reintroducerea în prezent a unor meșteșuguri vechi, obiecte, materiale specifice, tehnici tradiționale. Dincolo de suprafața motivelor, povestea trebuie să se dezvolte în profunzime.

Scaunul Lana pentru Photoliu

Reîntoarcerea la tradiții: tendință a Europei centrale și de sud-est

Fenomenul reîntoarcerii la tradiții nu este nici pe departe unul specific românesc. Insistența asupra românismului ne duce, firește, cu gândul spre alte vremuri (cele interbelice), de aici și apelul la Capcanele Istoriei, a lui Boia: cel mai bine e să rămânem obiectivi, pe cât posibil, în fața “capcanelor” trendurilor, să spunem. E foarte important să-ți cunoști și să-ți asumi tradițiile, iar în momentul afirmării unei identități, întoarcerea la trecut e una dintre soluțiile firești, la îndemână. Însă același lucru s-a întâmplat și în țările din jur, iar exemplul cel mai bun în acest sens e cel al Poloniei. Anul trecut, între 25 octombrie – 1 decembrie, la Muzeul Țăranului Român a avut loc expoziția Polska Folk – designul tânăr din Polonia inspirat de arta populară.

Design Katarzyna Herman-Janiec. Am remarcat taburetele pentru copii, cu spații de depozitare, încă de anul trecut când am vizitat Łódź Design Festival, în Polonia.

Țesături superbe, cu pattern-uri tradiționale, reprezentative pentru cultura poloneză, aduse fin în contemporan. Design Fabriqa.

Apropo de reîntoarcerea la tradiții specifică întregului context sud-est european, tot Agnieszka Jacobson-Cielecka este și curatoarea expoziției Common Roots. Design Map of Central Europe, ce a avut loc între 15 noiembrie 2012 – 3 martie 2013 la Muzeul Designului din Holon, aflat în apropierea Tel Avivului. În expoziție au fost prezenți și designeri din România, iar asemănările între pattern-urile, materialele și formele obiectelor de design, inspirate de tradițiile locale din țările Europei Centrale, erau izbitoare.

Scaunele tradiționale prezentate de I0ana Corduneanu la Festivalul de Design de la Berlin, în 2011

Un exemplu de reinterpretare a tradiției la designerii vecini, din Budapesta, tot din 2011:

Și câteva noutăți cu design tradițional, descoperite recent:

Scaunele Șezi Brand, cadou pentru o nuntă faină

Gențile Lemnia

Așadar, pentru voi, trendul tradițional mai e pe val sau vi se pare cam fumat?

Acest articol poate fi citit integral pe site-ul Dilema veche. A fost publicat în dosarul Folcorul e-n toate, din nr. 541.

Fotografii: prin sursele menționate în articol